Modificări legislative – final de 2018.

După cum știți deja, Guvernul României a adoptat, ieri, o ordonanță de urgență care modifică, la grămadă, o serie de acte normative, introduce reguli noi de taxare, unele discutate și răs-discutate, mai ales în domeniile producției de gaze naturale, bănci, telecom și jocuri de noroc. Și încearcă să justifice, populist, măsurile luate folosind unele explicații care în esență nu arată decât o incapacitate a statului. Nu arată nimic din ceea ce vor guvernații să arate. Arată, repet, incapacitatea statului. Nu poți să vii, tu, stat român, să spui că unii din anumite domenii sunt șmecheri, că plătesc niște procente infime de impozit, insinuând că asta ar fi ceva ilegal, fără să demonstrezi punctual ce legi au încălcat, ce anume e ilegal, etc. Dacă nu faci asta înseamnă că și dacă ar fi plătit 0,0000001% ar fi făcut-o legal. Și nu este normal să acuzi că, procedând legal, o firmă a plătit exact cât îl obligă legea. Restul e cancan, sunt explicații care pentru nespecialiști, pentru comentatorii, partizani, de serviciu, sunt sursă de speculații și aruncare cu noroi în stânga și-n dreapta. Spre deosebire de prima variantă a ordonanței, din textul adoptat a dispărut expresia “taxa pe lăcomie”, expresie care, pur și simplu, nu are ce căuta în textul vreunei legi.

Dar nu despre asta vreau să vorbesc aici. Nu acesta este scopul acestui articol.

Să vedem ce anume s-a modificat prin acest act normativ, în alte domenii decât cele pentru care s-a ajuns la taxa pe lăcomie și o suprataxă pe cifra de afaceri.

UPDATE: Actul normativ a fost publicat în M.Of.1116 și este OUG 114/2018.

Legea zilierilor.

Legea 52/2011 – legea zilierilor,  a fost modificată. Modificările aduse acestei legi sunt:

– perioada pentru o persoană poate lucra ca zilier, într-un an, indiferent la câți beneficiari, a crescut de la 90 de zile la 120 de zile într-un an pentru alte activități decât cele de creștere a animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol unde durata de utilizare a zilierilor s-a menținut la 180 de zile.
– dacă un zilier este folosit fără întrerupere pentru mai mult de 25 de zile calendaristice, atunci beneficiarul muncii lui este obligat să-l angajeze cu contract de muncă pe perioadă determinată. Aici, legea este neclară – când anume se întocmește CIM? În cea de-a 26-a zi? Cu începere de când? Din cea de-a 27-a zi? E o prevedere care va putea fi ocolită simplu, le acorzi o zi liberă în primele 25 de zile.
– din 23 de domenii de activitate în care se puteau utiliza zilieri, au rămas acum doar 3:

• agricultură, vânătoare și servicii anexe – diviziunea 01
• silvicultură, cu excepția exploatări forestiere – diviziunea 02
• pescuit și acvacultură – diviziunea 03

– restul domeniilor de activitate vor fi obligați să angajeze persoane cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată.
– culmea este că pentru nerespectarea obligației de a-i întocmi CIM nu există amendă contravențională, dar pentru nerespectarea timpului anual de muncă prestată ca zilier, acesta poate fi amendat. ATENȚIE! Obligația respectării celor 120 zile sau 180 de zile, după caz, este în sarcina zilierului, nu a beneficiarului.

Codul fiscal – s-a modificat și el prin această ordonanță. Dintre modificări:

Impozitul pe venit.

Impozitul pe venituri din salarii.

Una din modificările efectuate este legată de domeniul construcțiilor. Pentru salariații angajatorilor care:

1. desfășoară activitatea în sectorul construcțiilor – activitățile cu cod CAEN în secțiunea “F – Construcții” – adică acele coduri CAEN care încep cu 41, 42 sau 43 sau

2. își desfășoară activitatea în domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:

2312- Prelucrarea și fasonarea sticlei plate
2331- Fabricarea plăcilor si dalelor din ceramic
2332- Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argila arsă
2361- Fabricarea produselor din beton pentru construcții
2362- Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții
2363- Fabricarea betonului
2364- Fabricarea mortarului
2369- Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos
2370- Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei
2223- Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții
1623- Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții
2512- Fabricarea de uși și ferestre din metal
2511- Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice
0811- Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei
0812- Extracția pietrișului și nisipului
711- Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică

3. desfășoară mai multe activități, dar 80% din cifra de afaceri este obținută din activitățile de la punctele 1 și 2 de mai sus.

se va acorda scutire pentru impozitul pe venituri din salarii….dar atenție: numai pentru venituri BRUTE din salarii și asimilate salariilor care sunt cuprinse între 3.000 lei minim și 30.000 lei maxim.

Scutirea se va aplica în baza unor instrucțiuni emise în acest sens. Mă aștept ca ordinul să aducă nuanțări la textul actului normativ sau chiar să-l completeze (nu ar fi prima dată). Scutirea este limitată în timp – din 2019 până în 2028.

Observații:

– nu se modifică salariul de încadrare la aceste persoane, prin aceste modificări legislative.
– nu se impune un salariu minim de încadrare pentru acești salariați. Ei pot avea salarii minime la fel cu restul salariaților din alte domenii de activitate
– prin excepție de la HG 937/2018 se introduce pentru acești salariați un minim obligatoriu de 3000 lei.
– scutirea nu depinde de norma de muncă sau de timpul lucrat
– acordarea unui venit minim brut de 3000 lei nu este obligatorie. Venitul de minim 3000 lei este necesar pentru a se aplica scutirea.
– contractele de muncă pot fi pe perioadă determinată sau nedeterminată – nu contează perioada lor.
– nu se precizează dacă scutirea se acordă și în cazul în care timpul lucrat de o astfel de persoană este mai mic de o lună și venitul pentru perioada lucrată este stabilit proporțional cu salariul pentru care s-ar acorda scutire.

Spre exemplu:

Dacă un salariat este angajat la o firmă de construcții cu un salariu lunar de încadrare de 3000 lei și începe activitatea în 17 ianuarie 2019 și lucrează 10 zile (adică jumătate din zilele lucrătoare) în ianuarie 2019, va avea un salariu lunar brut de 1500 lei – jumătate din salariul lunar cuvenit. Se pune întrebarea dacă salariatul beneficiază de scutirile prevăzute de codul fiscal.

La fel, dacă un salariat angajat pleacă în cursul lunii și salariul realizat este mai mic de 3000 lei, rezultă că pentru el nu s-ar aplica scutirea.

Legat de exemplele de mai sus, este posibil ca prin ordinul în baza căruia se va acorda scutirea să se precizeze că dacă salariul corespunzător perioadei din lună în care salariatul a lucrat este cel puțin egal cu plafonul de scutire recalculat pe aceiași perioadă, să i se acorde în continuare scutire. În lipsa precizării însă, indiferent de cât a lucrat dacă venitul brut este în afara plafonului pentru care se acordă scutirea, venitul se va taxa în continuare pentru un salariat care nu e angajat în aceste domenii de activitate.

Știți că unul din punctele pozitive a fost prezentarea faptului că personalului bugetar i se vor acorda indemnizații de hrană și de vacanță? Ok, ce nu s-a spus este faptul că din 2019 acestea vor fi cuprinse în venitul brut din salarii și vor fi și taxate. Așadar cei care lucrează în instituții publice să nu se aștepte să primească sumele brute fără a fi impozitate (cu impozit, CAS și CASS).

Impozitul pe venitul agricol

Sunt excluse de la impozitare acele suprafețe de teren cultivate cu soiuri de plante pentru producția de furaje necesare furajării animalelor deținute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit.

Scutirea se aplică prin ordin al Ministerului Agriculturii care va trebui vizat de către Ministerul Finanțelor.

Declarația unică

Nu se va depune până la 15 martie 2019, cu venitul realizat în 2018 de către contribuabilii prevăzuți la art.122 alin.4 din codul fiscal.

S-a modificat textul art.122 aducându-se precizări despre cei impuși la normă sau care obțin venituri din arendă cu impozit final, sau obțin venituri ÎN LEI din cedarea folosinței bunurilor.

Asocierile, cu excepția celor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligația să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 februarie a anului următor, declarații anuale de venit, conform modelului stabilit prin ordin al președintelui A.N.A.F., care vor cuprinde și distribuția venitului net/pierderii aferent asociaților. Așadar nu mai este 15 martie termenul pentru aceste declarații.

Bonificația de 5% pentru depunerea on-line se va acorda de către ANAF, printr-o procedură stabilită prin ordin ANAF.

TVA

Se prelungește până la 30 iunie 2022 taxarea inversă pentru livrare de cereale și plante tehnice, transfer de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, livrare de energie electrică către o altă persoană impozabilă revânzătoare, transfer de certificate verzi, livrări de componente pentru PC și similare sau de console.

Restul operațiunilor pentru care se aplică taxarea inversă rămân pe mai departe în codul fiscal și nu sunt limitate ca timp. Cel puțin deocamdată.

Contribuții sociale

Cota de CAS pentru cei la care se aplică scutirea de impozit pe venituri din salarii, pentru că au activitate în domeniul construcțiilor sau producției de materiale de construcții, se va reduce cu 3,75% așadar la cei la care se aplică scutire de impozit se va aplica un CAS de 21,25%. De asemenea aceștia nu vor achita CASS și vor fi asigurați la sănătate, fără plata contribuției.

Taxarea celor ce au venituri sub salariul minim cu contribuții sociale la nivelul salariului minim va continua și în 2019, cu mențiunea că se va taxa la salariul minim corespunzător. Adică dacă e persoană angajată pe post de muncitor necalificat, se va taxa la minim de 2080 lei, dar dacă e persoană angajată pe post pentru care salariul minim este stabilit la 2350 lei atunci taxarea va fi la acel nivel.

Contribuția asiguratorie pentru muncă – pentru cei din domeniul construcțiilor care utilizează salariați și care se încadrează în condițiile pentru care se acordă scutiri, se va reduce de la 2,25% la 0.3375% (15% din 2,25%). Textul art.2203 va fi modificat prin introducerea alin.2

Prin excepție de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028, inclusiv, cota contribuției asiguratorie pentru muncă se reduce la nivelul cotei care se face venit la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale constituit în baza Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările ulterioare, în cazul angajatorilor care desfășoară activități în sectorul construcții și care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct. 5

Impozite și taxe locale

S-au adus modificări legate de indexarea acestora. Astfel dacă un consiliul local nu adoptă o hotărâre de indexare a acestora cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exercițiului bugetar, în anul fiscal următor, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei ori se determină prin aplicarea unei cote procentuale, se aplică de către compartimentul de resort din aparatul de specialitate al primarului, nivelurile maxime prevăzute de codul fiscal, indexate potrivit prevederilor alin. (1) al art.491.

Codul de procedură fiscală

Cei care efectuează raportări cu privire la operațiuni care intră sub incidența prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului vor pun la dispoziția organului fiscal central, la cerere, în cadrul termenului de păstrare prevăzut de lege, informații și documente legate de:

a) mecanismele și procedurile în baza cărora aplică măsurile de precauție privind clientela;
b) identificare clientului și a beneficiarului real;
c) evaluarea scopului și naturii dorite a relației de afaceri;
d) monitorizarea relației de afaceri;
e) evidențele tranzacțiilor

Se modifică și condițiile de menținere a eșalonării la plată, de la art.194,

• cod fiscal
• modificari legislative