Concediul pentru părinți. Modificări.

Nici nu a fost bine publicată legea 19/2020, că a și fost modificată. Prin ordonanță de urgență ce urmează să fie publicată. Conform informațiilor apărute, pe surse (proiecte de modificare) și din comunicatelor oficiale postate de către ministerul muncii (de exemplu aici), modificările ar fi cele redate în cele ce urmează.

Înainte de a înșira modificările respective aș dori să să fiu foarte clar: cele sintetizate mai jos, nu au la bază un act normativ publicat deja în monitorul oficial.  Au la bază informații oficiale, asumate de autorități, dar nu actul normativ în sine.

Update 21 martie 2020 – Între timp a fost publicată ordonanța 30/2020 care modifică legea.

Asta în ciuda faptului că un astfel de act ar fi trebuit să fie deja publicat. Actul a fost publicat în M.Of. nr.231/21 martie 2020. din La măsuri de restricționare de limitare a unor drepturi în scopul protejării sănătății, publicarea lor s-a făcut extrem de rapid, dar când vine vorba de măsuri de protejare a economiei se pare că în continuare o lăsăm mai ușor, deși e nevoie la fel de rapid și de așa ceva. Nu de alta, dar problema legată de sănătate se va rezolva într-un fel sau altul la un moment dat, dar economia nu se poate opri, nu poți limita economia pentru că lași oamenii fără surse de veni, lași firmele fără bani, creezi probleme economice complexe care îți pot afecta viitorul, de aceea măsurile de protecție ale firmelor trebuie puse urgent pe masă, la vedere.

Simple declarații, simple comunicate ale autorităților, în România, nu țin de lege. Nu este prima dată când între declarațiile oficiale și ceea ce a apărut publicat în lege există diferențe subtile sau când declarațiile prezintă cumva optimist ceva și în realitate în normele legale publicate întâlnim condiționări și piedici birocratice care duc la imposibilitatea practică de a beneficia de ceea ce la nivel declarativ se poate face.

Așadar, modificările la legea 19/2020 care sunt preconizate a fi aduse în aceste zile:

1. concediul pentru supravegherea copiilor se va acorda unuia dintre părinți și în cazul suspendării cursurilor nu doar a închiderii unităților de învățământ.

2. se detaliază conceptul de părinte. Astfel, prin noțiunea de părinte se va înțelege:

• părintele biologic
• adoptatorul
• persoana care are copilul/copii în încredințare în vederea adopției
• persoana care are copilul în plasament sau tutelă
• persoana desemnată conform art. 104 din legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului, legea 272/2004.
• părintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap înscrisă într-o formă de învățământ

3. se introduc și noi categorii de persoane care beneficiază de această lege:

• părintele sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav – neșcolarizat – (după cum știți școlarizarea copilului – înscrierea lui în sistem de învățământ este o cerință obligatorie pentru acordarea concediului) – părinte care a optat pentru acordarea unei indemnizații conform legii 448/2006 – însă în cazul acestor părinți se acordă doar dacă activitatea serviciului de zi este suspendată ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate ca atare de către autorități competente.
• părintele sau reprezentantul legal al persoanei care are în îngrijire, supraveghere și întreținere o persoană adultă cu handicap grav pentru care s-a optat pentru plata indemnizației conform legii 448/2006 – însă și în cazul acestor părinți se acordă doar dacă activitatea serviciului de zi este suspendată ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații extreme decretate ca atare de către autorități competente.

4. acum se clarifică și cine nu beneficiază de acest concediu. Formularea din prima variantă a legii era ambiguă și putea genera neclarități. Așadar, nu vor putea beneficia de acest concediuîn cazul în care celălalt părinte (nu cel care solicită acest concediu ci soțul/soția lui) se află în următoarele situații:

• este în concediu de creștere a copilului, conform OUG 111/2010
• este desemnat ca asistent personal, potrivit legii, al unuia din copiii aflați în întreținere
• nu realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, din activități independente, venituri din drepturi de autor (proprietate intelectuală), din activități agricole, silvicultură și piscicultură supuse impozitului pe venit conform codului fiscal. Așadar dacă celălalt părinte nu este salariat, nu are vreo funcție electivă sau obține venituri supuse impozitului pe venituri din salarii (de exemplu contract de mandat, contract de administrare, etc), nu este PFA, II sau autorizat ca profesie liberală, ori nu are venituri impozabile din agricultură, silvicultură și piscicultură, atunci părintele salariat care solicită acordarea concediului nu va putea benefica de el.
• concediu de odihnă sau concediu fără plată.
• în urma publicării ordonanței 30/2020 – se completează lista celor care nu pot beneficia de acest concediu cu cazurile celor care au celălalt părinte în șomaj tehnic. Așadar dacă unul din părinți este în șomaj tehnic, celălalt părinte nu va avea dreptul la acest concediu.

Foarte mare atenție aici. Când solicitați declarația din partea celuilalt părinte este necesar să vă asigurați că în declarația respectivă face mențiunea că nu se află în nici una din aceste situații. De altfel acum, legea, cere ca în declarația pe proprie răspundere a celuilalt părinte să apară clar că nu a solicitat la locul său de muncă zile libere de concediu care i s-ar cuveni conform acestei legi și că nu se află în concediu de odihnă sau fără plată precum și obligația de a atașa copia certificatului de naștere a copilului/copiilor.

Condițiile de mai sus și declarația respectivă nu sunt necesare în cazul familiilor monoparentale.

5. se menționează clar acum că angajatorii, chiar dacă există cererea și declarația, dacă este cazul, celuilalt părinte, vor acorda acest concediu numai dacă nu există alte opțiuni prevăzute de legislația actuală. Ce înseamnă asta? Dacă angajatorul poate asigura o decalare a programului de lucru, sau activitatea este una care se poate desfășura la domiciliu ori prin așa numita telemuncă (muncă la distanță conform Legii 81/2018, atunci acel angajator nu va aproba o astfel de cerere și automat va propune și va implementa automat măsurile necesare pentru desfășurarea activității.

Am aici o observație: potrivit legii 81/2018 trebuie să existe acordul de voință al ambelor părți pentru munca în regim de telemuncă. Ori dacă salariatul nu-și exprimă acordul, pentru o astfel de modalitate de muncă, oare angajatorul este exonerat? Se consideră oare în acest caz, lipsa acordului, că angajatorul a epuizat toate modalitățile? Căci dacă ne uităm la decretul 195/2020 care instituie starea de urgență, la punctul 34 se pune că acolo unde este posibil se va introduce munca la domiciliu sau telemunca – prin act unilateral al angajatorului. Nu sunt specialist în drept, dar mă întreb dacă e normal ca un decret să prevaleze în fața unei legi.

6. angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, și al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz – au dreptul la o majorare suplimentară de 75% din salariul zilnic (nu mai mult de 75% din salariul mediu brut corespunzător unei zile) dacă celălalt părinte nu beneficiază de concediul prevăzut de legea 19/2020 sau de această majorare.

7. numărul de zile libere și lucrătoare ce se acordă conform acestei legi se stabilește prin hotărâre de guvern pentru fiecare situație.

Statul va deconta angajatorilor doar 75% din suma netă achitată efectiv salariaților, nu brutul!

În continuare:

– nu există sancțiuni pentru neaplicarea legii, pentru angajatori
– nu există consecințe clare pentru angajații care ar minți. Din modul în care este formulată legea, în cazul în care un salariat va solicita acest concediu, mințind – aducând o declarație a soției/soțului din care să rezulte că nu e în concediu că nu beneficiază de acest concediu și celălalt părinte face la fel la angajatorul său, se pune problema cum vor recupera angajatorii lor banii și nici de la cine câtă vreme e clar că statul va refuza la plată sumele respective direct angajatorilor și dacă le va plăti acestora care aici sunt de bună credință, tot de la angajatori le va recupera.
– nu este clar cum va putea cineva, din afara firmei să aprecieze că angajatorul a făcut tot posibilul să flexibilizeze programul de muncă, să ofere alternative sau cum poate cineva stabili că munca se poate desfășura în regim de muncă la distanță sau la domiciliu. Și în plus cum va putea cineva stabili că munca la distanță se poate face fără ca ambele părți să-și exprime acordul.

Foarte neclară partea de răspunderi și impresia mea este că este lăsată intenționat așa. Și asta pentru că așa sumele se pot refuza la plată mult mai ușor. Și după un astfel de refuz, cine vrea să recupereze n-are decât să meargă în instanță.

• concediu pentru părinți
• opinii