Nu vreau să par lipsit de respect la adresa SRL. Și nici nu vreau să spun că acest guvern acționează ca o societate comercială. Motivația titlului vine de la faptul că acest Guvern demonstrează, încă o dată, că este unul cu răspundere limitată.
De ce spun asta? Pentru că, în octombrie 2023, și-a asumat răspunderea pentru a adopta măsuri fiscale, modificări ale codului fiscal, introducerea sistemului e-Factura, majorarea sancțiunilor aplicate firmelor, etc. consecința fiind Legea 296/2023, iar asumarea răspunderii a avut la bază principiile următoare:
- principiul bunei gestionări a resurselor fiscale: potrivit acestui principiu, resursele fiscale ale statului român trebuie utilizate în condiții de eficiență pentru a maximiza încasările la bugetul public;
- principiul echilibrului fiscal pentru marile servicii publice;
- principiul descentralizării serviciilor publice: conform acestui principiu, autorităților administrației publice locale li se atribuie responsabilitatea gestionării serviciilor publice în conformitate cu principiul subsidiarității, întrucât acestea sunt cele mai apropiate de nevoile pe care le au cetățenii, scopul fiind acela de a îmbunătăți calitatea serviciilor publice prestate;
- principiul utilizării eficiente a fondurilor publice: în conformitate cu acest principiu, fondurile alocate pentru finanțarea diferitelor categorii de servicii publice trebuie utilizate în condiții de eficiență, economicitate și eficacitate;
- principiul administrării eficiente a patrimoniului public: în conformitate cu regulile acestui principiu, patrimoniul public, dar și activele publice, indiferent de natura acestora, trebuie administrate astfel încât operatorii economici și administratorii acestora să înregistreze performanță economică, patrimoniul și activele publice să genereze pentru statul român și unitățile administrativ-teritoriale resurse fiscale pentru finanțarea altor servicii publice, iar populația să poată beneficia de servicii publice de calitate în acord cu nevoile acesteia.
- principiul bunei administrări a resurselor fiscale prin măsuri de creștere a gradului de conformare fiscală: potrivit acestui principiu, faptele și actele de comerț desfășurate fără respectarea dispozițiilor legale trebuie sancționate corespunzător pentru a descuraja neconformarea fiscală, iar prin nivelul sancțiunilor aplicate contribuabilii trebuie să aibă un comportament corectiv față de achitarea datoriilor la bugetul public;
După care a venit decembrie. Și răspunderea asumată la finele lui octombrie s-a diluat. Într-o singură lună și jumătate și-au dat seama că nu au reglementat tot ce au vrut, deși nu-i oprea nimeni. Așa că au venit cu OUG 115/2023, care avea ca motivație faptul că sunt necesare noi corecții la regimul fiscal, introducând, cu câteva zile înainte de aplicare, modificări fiscale importante. Și tot ca motivație era și faptul că: „neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane -condiționalități pentru PNRR, această situație ducând la creșterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecințe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligațiilor asumate, pentru evitarea riscului de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR”.
Suntem acum în situația în care deși știau că problema microîntreprinderilor este una ce poate ridica probleme la decontarea plăților din PNRR (sursa aici: SURSE Cererea 3 de plată din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro e blocată. Comisia Europeană cere scăderea pragului la microîntreprinderi, reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS) și a companiilor din energie (g4media.ro) și în situația în care CCF și nu numai, dar CCF în particular, au solicitat clarificări de la MF pentru aplicarea modificărilor aduse de OUG 115/2023 la regimul microîntreprinderilor, Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, nu a făcut absolut nimic pentru a clarifica ceea ce reclamau specialiștii în fiscalitate și firmele afectate. Ministerul de Finanțe nu a elaborat în termenul, autoasumat, de 60 de zile nici ordinul de aplicare a unor prevederi modificate. De fapt nu prea a clarificat nimic. Răspuns către CCF nu există, clarificări publice nici așa.
Și iată că ne pomenim zilele acestea cu modificări nou propuse la codul fiscal și din expunerea de motive a acestui proiect constatăm că avem așa:
- recunoașterea faptului că legislația este impredictibilă și neclară. Primul text din expunerea de motive spune explicit: „ca urmare a interpretării diferite a prevederilor legale în vigoare în domeniul bugetar”. Așadar legile sunt atât de neclare încât se pot interpreta diferit.
- există dificultate în ceea ce privește încadrarea în noțiunea de „întreprindere legată” pentru calculul plafonului de 500.000 EUR – așa cum a fost evidențiată de către mediul de afaceri și organizațiile profesionale.
- menținerea definirii „întreprinderilor legate” pe definiția deja existentă într-o lege (legea 346/2004) – nu ar permite contribuabililor înțelegerea statutului fiscal.
Ce concluzii putem trage doar din aceste motive?
- Legile în România sunt făcute pe genunchi. Prima dată tăiem, după care măsurăm și văzând că nu se potrivesc lucrurile ne apucăm de cârpit.
- Disprețul față de cei care sunt afectați de modificările făcute, așa, pe genunchi, este maxim. Opiniile lor argumentate sunt ignorate. Și când vedem că de fapt au dreptate, iar legea în forma ei inițială provoacă probleme ajungem să cârpim legea.
- Contribuabilii sunt proști, că nu ar înțelege statutul lor fiscal, nu legea e prost scrisă și cu probleme de aplicare evidente. Pe textul de lege actual chiar și inspectorii ANAF ar avea probleme reale despre cum să îl aplice nu doar contribuabilii.
Proiectul publicat are și măsuri de anulare parțială a măsurilor de austeritate bugetară și revine la a menține numărul de posturi de conducere. Și permite în continuare majorarea costurilor salariale, cu impunerea unor indicatori pe care, de formă, îi vor respecta majoritatea.
Ce modificări se propun la micro?
O modificare a textului art.47 alin.1^1 care acum este acesta:
„În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. c) limita privind veniturile realizate se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoana juridică română, cumulate cu veniturile întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004”.
Întreprinderile legate vor verifica cifra de afaceri cumulată și dacă aceasta depășește 500.000 EUR, atunci niciuna din ele nu mai poate fi micro. Și definește ca întreprinderi legate întreprinderile care îndeplinesc oricare din următoarele raporturi:
- O persoană juridică deține la altă persoană juridică română peste 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare ori a drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte persoane juridice.
- O persoană juridică română este legată de altă persoană juridică română dacă o persoană deține, în mod direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare ori a drepturilor de vot sau are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte persoane juridice.
- Dacă acționarul care deține în mod direct și/sau indirect, peste 25% din valoarea sau numărul titlurilor de participare a persoanei care verifică acea condiție, desfășoară activitate economică ca PFA, II, IF sau altă formă de organizare a unei activități economice fără personalitate juridică, autorizată potrivit legii atunci veniturile obținute din acea activitate economică se vor lua în considerare la stabilirea plafonului.
Așadar vom avea și condiția de a nu deține decât într-o singură societate ce este microîntreprindere și unde asociatul/acționarii dețin, direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, dar și condiția legată de plafon care în situația în care există raporturile menționate mai sus între o microîntreprindere și alte societăți sau persoane ce au activitate economică, va duce la pierderea statutului de micro întreprindere pentru unele firme.
De exemplu:
- societatea A, plătitoare de impozit pe profit deține 30% din societatea B, societate ce aplică statutul de microîntreprindere, iar veniturile cumulate a celor două firme depășesc plafonul de 500.000 EUR, automat B nu va aplica impozit pe venit ci va trece la impozit pe profit.
- Societate A, plătitoare de impozit pe profit deține 20% din B, societate ce aplică impozit pe venit, va trebui demonstrat că A nu are drepturi superioare acționarilor lui B și atunci B va menține statut de microîntreprindere.
- Societatea A are acționari persoanele fizice SN și CT cu dețineri de câte 50% fiecare, iar SN este acționar cu 30% și în societatea B. Pe regula conform căreia doar o firmă unde ai peste 25% poate fi micro, societatea A a ales să fie plătitoare de impozit pe profit, prin prisma acționarului comun SN. Acum, dacă legea asta se va aplica, B va trebui să analizeze dacă veniturile lui A cumulate cu ale lui depășesc cei 500.000 EUR și dacă da, automat B va trece la profit.
- Un expert contabil desfășoară activitate atât prin societate comercială unde este acționar cu 100% cât și prin cabine individual pentru expertize judiciare. Dacă suma cumulată a veniturilor obținute prin cabinetul individual cumulat cu veniturile societății vor depăși suma de 500.000 EUR, societatea nu va putea fi micro.
Este interesant de văzut cum se vor calcula practic aceste venituri. Că poate am o societate cu 5 acționari din care unul cu 26% și nu știu dacă el are sau nu PFA sau nu știu dacă el are venituri care cumulate cu cele ale societății depășesc cei 500.000 EUR. La fel, nu este clar ce venituri se iau în considerare în cazul celor ce au PFA dar sunt impuși la normă de venit. Aparent în cazul normei de venit, veniturile nu se iau în considerare defel pentru că textul legii vorbește despre veniturile persoanelor fizice înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Ori la norma de venit sau norma de venit agricol nu există așa ceva, nu există obligații contabile defel.
Mai mult apare o neclaritate legată de IF sau formele de asociere. Respectiv venitul luat în calcul pentru a se cumula cu cel al persoanei juridice unde persoana fizică este acționar, nu este cel al persoanei ci al întreprinderii familiale ori a asocierii, indiferent de ponderea stabilită prin contractul de asociere.
Textul propus este acesta: „în acest caz (cel în care persoana este acționar cu peste 25% în firmă și e și PFA, II sau membru al unei IF), veniturile persoanei fizice autorizate / întreprinderii individuale / întreprinderii familiale / altei forme de organizare, autorizată potrivit legilor în vigoare, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se cumulează cu cele realizate de persoane juridică română/alte întreprinderi legate).
Neclaritățile de aici sunt:
- Care venituri? Brute, nete? Venituri impozabile sau neimpozabile? Pentru că potrivit reglementărilor contabile la partidă simplă se contabilizează orice venit, fie el impozabil fie neimpozabil. Și ar fi ilogic ca la societate să iau în considerare baza de calcul pentru micro ce nu are venituri din despăgubiri de exemplu, iar la PFA să am un astfel de venit și să-l cumulez la acea bază. Ar fi absolut ilogic. Logica ar spune că e necesar să se menționeze că se iau în considerare veniturile considerate impozabile.
- De ce dacă ești IF sau membru într-o asociere se cumulează venitul IF sau al asocierii chiar dacă tu ai doar 10% de exemplu în contractul de asociere? Și nu se cumulează doar venitul pe care îl obține persoana ce are și calitatea de acționar?
Și apropo – nici acum nu știm ce înseamnă deținere indirectă. Pentru că, ce să vezi, nu s-a deranjat nimeni să respecte legea și să clarifice asta printr-un ordin.
În final repet ceea ce i-am spus unei stimate doamne azi, într-o discuție virtuală legată de modificările acestea pe care mi le-a semnalat dânsa: mă întreb, și nu sunt singurul, de ce nu au rezolvat problema microîntreprinderilor, bărbătește, de la bun început. Asumându-și reducerea numărului acestora prin coborârea plafonului la 100.000 euro sau mai puțin, dacă tot au o problemă cu asta, în loc să vină cu prevederi alambicate pe care nici ei nu prea știu cum ar fi bine sau ar trebui să le aplice.
Însă eu zic ca era de așteptat. În opinia mea, acest proiect este consecința criticilor legate de amânarea plăților pe tranșa 3 din PNRR. Și are rolul de a demonstra ca MF face tot posibilul să reducă numărul de microîntreprinderi. Și iată, drept dovadă, în timp ce scriam, a apărut și această știre publicată de domnul Oncu pe profit.ro – Pragul pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro, discutat de Finanțe cu Comisia Europeană. Reprezentanții CE vin luni la București | PROFIT.ro
Pragul era în discuție. Și s-au tot fofilat și au dat-o cotită încât am ajuns la aberațiile de acum. Când era mai simplu să reducă direct pragul și aia era.
Avem, pentru a câta oară oare, dovada legiferării pripite. A modificărilor făcute de azi pe mâine. Și asta este ceea ce nu pricepe nici acest guvern, așa cum multe altele dinaintea lui nu au înțeles la rândul lor: nu faptul că se modifică legislația fiscală deranjează. Nu faptul că este o taxă de 10% sau 12% ori că o taxă crește cu 5% sau scade cu 1%. Deranjează faptul că ce este azi, mâine nu mai este la fel, deranjează faptul că se legiferează șmecherii (cum e aia – despre care urmează un articol separat – cu plata impozitului pe profit și dacă ai pierdere în mod real), că regulile se schimbă fără ca în economie să se fi schimbat ceva. Cu alte cuvinte deranjează lipsa de predictibilitate și de stabilitate.
Și îi mai deranjează, pe foarte mulți, faptul că se pedalează pe aceste modificări și creșteri de taxe (și da, pentru cei neinformați – taxele pot crește nu neapărat prin creșterea procentului ci și prin modificări de reguli de deducere ori de impunere sau prin impunere de condiționări suplimentare pentru recunoașterea unor costuri), în timp ce, pe de altă parte, statul pare incapabil să oprească risipa bugetară ba chiar o încurajează relaxând regulile antirisipă pe care tot el le-a stabilit inițial.
Referitor la forma propusa prin proiectoug13032024 – site-ul ministerului finantelor – art.47 alinatul (1.1), formularea dumneavoastra: De exemplu:
– societatea A, plătitoare de impozit pe profit deține 30%………………., in opinia mea, nu este cea corecta. In exemplu/exemple ar trebui sa contina referiri doar la persoane juridice care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând şi persoana care verifică îndeplinirea condiţiilor prevazute de art.47 din Codul fiscal. In legatura cu detinerea directa si/sau indirecta, pentru a diminua din neclaritate, de ce nu s-a tinut cont, de la inceput (OUG 115/2023), de prevederile art. 7 pct. 26 din Codul fiscal si pct.2 din NM de aplicare a Codului fiscal, aceste din urma prevederi fiind mult mai clare decat prevederile Legii nr.346/2004 . Cu privire la care venituri consider ca notiunea de “venituri realizate ” rezolva neclaritatea, in sensul ca veniturile PFA,II,IF, alte forme de organizare a unei activitatii economice, inregistrate potrivit reglementarilor contabile se cumuleaza cu veniturile realizate de persoana juridica care verifica indeplinirea conditiei si cu veniturile realizate de persoanele juridice afiliate care se incadreaza sa aplice sistemul de impunere prevazut la TITLUL III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Legat de exemplu – țineți seama că de la 1 ianuarie oricum nu putea fi decât o singură micro dacă aveau acționari cu peste 25%. Acum, prin cumularea veniturilor, depășirea de plafon face ca și cea care ar putea fi micro, să nu mai fie.
Venituri realizate nu rezolvă nimic. Este inadmisibil ca la un SRL să excluzi unele venituri din bază, dar să aduni același tip de venit dacă e realizat de PFA.
Domnul Cristi, cu permisiunea dumneavoastra ingaduiti-mi o completare. Anume ca, actualul Guvern, nu este unul cu raspundere limitata, din moment ce-si asuma raspunderea si enumera principiile care au stat la baza asumarii, dumneavoastra reamintindu-le inclusiv, ce presupun aceastea. Acestea presupun ca, in momentul de fata, asistam la multiple corectii, ajustari, etc. in domeniul fiscal precum si in privinta momentului inceperii implementarii unor noi reguli de impozitare, concomitent cu digitalizarea informatiilor. Asa intrevad eu lucrurile, citind si recitind documente actuale, care sugereaza ca chiar cu anul 2024 este posibil ca peste 200.000 de firme mici si mijlocii sa inceteze activitatea, tot atatea profesionisti si antreprenori sa plece iar pe fondul scaderii accentuate a PIB-ului si a sporirii datoriei de Tara, numarul celor care vor cunoaste procedura concedierii, va depasi 2.000.000. Se va ajunge chiar cu 2024, ultimile corectii arata cu 2025, cotele de impozitare putand ajunge la 24% pentru: a)impozitul pe venitul general global; impozitul pe profit; impozitul pe dividende/capital; TVA; b) 2.00-2.4% pentru: impozitul anual pe averea globala; impozitul anual pe proprietati imobiliare; impozitul pe donatii, succesiuni si mosteniri; c) 8-16-24% impozit progresiv pe salarii, drepturi de autor si pe veniturile liber profesionistilor.
Doar că reglementarea aceasta e una care se aplică la…trecut, retroactiv. E o altă problemă. Și verifică niște condiții ce trebuiau îndeplinite la data de 31/12/2023.
Ceea ce nu inteleg este altceva: daca toate informatiile sunt detinute de catre Guvern prin ministere, agentii si alte asemenea, de ce eu asociat/actionar de ce trebuie sa cheltui o palarie de bani ca o firma sa-mi spuna daca esti legat sau dezlegat?
Nu foarte demult cand a fost o zarva cu modificarea vectorului fiscal, ANAF a spus ca va face acest lucru automat.
Sa o faca automat si sa ti se comunice ca incepand cu data de 01 06 2024 iti pierzi statutul de microintreprindere si devii platitor de impozit pe profit.
La dracu’ cu toate ordonantele facute de toti latifundiarii (cu funduri late) cu lefuri mari din Finante.
I-as lua pe cei din Finante si i-as pune sa munceascadoar 1 zi cum muncim noi contabilii ca niste prosti. Banii primiti nu sterg umilintele indurate. De ce induram? Ca nu stim sa pupam cururi sa ajungem cu totii prin Finante unde mai pupi si altceva. Induram pentru ca avem familii si nu avem educatia altrora sa dam in cap la drumul mare sau sa furam facand afaceri cu statul. Umilintele pentru salariile/onorariile primite nu sunt nici macar la 10% din averile pe care le au cei din Finante; eu nu am vila, dar intrebati in gluma daca vreun inspector din Finante are. Vor ridica mana doar cativa pentru ca intrebarea a fost cu talc: Cati aveti vile? Va rugam sa ridice mananumai cei care nu au.
Latifundiarii din Finante pot dormi in continuare linistiti si sa-si savureze lefurile colosale pentru ca prostii de contabili din firmele private le fac lor munca. Prostii de contabili le fac declaratii au grija sa stranga taxele si sa-si puna clientii sa plateasca, iar ei stau confortabil si aplica amenzi. Culmea! amenzi pentru ca muncesti pentru ei, le strangi taxele ii informezi prin declaratiile depuse ce au de primit, si ei, cu cururile lor mari, cu gusile si cu 3 randuri de burti atarnande sa iti aplice amenzi pentru ca le-ai deranjat confortul si eventual concediile petrecute catre destinatii exotice.
Nu aveam destule pe cap, a mai aparut inca o magarie, latifundiarii din Finante au mai scos pentru prostii de contabili inca ceva: sa faci analize peste analize si ei sa stea sa doarma. Da-le Doamne un loc cu verdeata si luminos unde sa se odihneasca in pace!
Iar noi contabilii ne meritam soarta: de fiecare data cand au mai pus un capastru pe grumazul nostru am mers mai departe fara sa comentam. Asa zisii “aparatori ai breslei” tip CE(r)CAR, Consultantii Fiscali cu Camera lor cu tot, din pozitia “in genunchi” intreba timid pe latifundiarii din Finante: nu cumva este vreo eroare in interpretarea cutarei ordonante? Ei sunt timizi, ar sta culcat dar trebuie sa-si priveasca din pozitia “sluj” reactiile latifundiarilor. Nu cumva s-au suparat? Aoleo daca ne dau la o parte de unde mai primim sumele alea colosale din taxe si cotizatii ca presedintii si acolitii lor sa o duca bine?
De ce suntem prosti? pentru ca am acceptat sa facem pact cu diavolul crezand ca exista un aparator al breslei noastre. Nu stiu de ce am senzatia ca cineva de undeva (nu spun CECCAR) pune cu sarg umarul la inrobirea/ingenuncherea breslei contabile. Nu cred sa existe vreo casta/profesie liberalamai prostvazuta sau platita asa cum sunt contabilii? Acum daca te duci la un medic la un cabinet particular pentru o consultatie, acea consultatie a ajuns la 700 lei (nu dau nume despre o doamna doctor care in acel cabinet se uita la inima si la viscerele tale pret de 10 minute, intr-o ora a consultat de cate 700 lei cel putin 5 pacienti; castigavreun contabil atatiabanipe zi? Nu cred! Ati auzit de medici amendati? Nu prea! De contabili amendati sau retinuti ati auzit? Eu am auzit!
Are vreun interes CE(r)CAR-ul? NU! Dar Camera Consultantilor Fiscali? Nici pe departe. Cotizatiile prostilor de contabili care se spetesc muncind ca ei sa-si primeasca lefurile fara niciun efort si nici o raspundere.
Ati auzit ca vreun angajat din sistem sa fie amendat? Nu veti crede! Nu exista asa ceva! Dar prostii de contabili sunt amendati si târâţi atat de clienti cat si de cei de la Finante, iar cei care ar trebui sa ia atitudine stau ca niste idioti in pozitia “sluj”. Ei nu spun, ei doar te suna sa te informeze ca daca nu-ti platesti cotizatia pana pe data de …. nu vei mai avea stampila. Stampila matii! (De ce nu ai sarit pupincuristule cand s-a abrogat legea preventiei?!) Pe munca mea pe cârca mea stau ca niste plosnite: latifundiarii din Finante – care – repet – nu au nicio raspundere de niciun fel – (cu tot neamul lor cel trezit), cei care “apara” breasla contabila (CECCAR si CCF), inspectoriide la Taxe Locale/Primarii, Institutul de Statistica/BancaNationala, Casa de Sanatate, Casa de Somaj, Politia Locala, si lista ramane deschisa.
Eu, contabilul, duc cu mine raspunderea pentru toti acestia care cer de la mine sa le dau: situatii documente. Eu, contabilul, stau pana la miezul noptii sa lucrez sa-mi vad macar familia – doar atat – ca o vaduce mai bine sica nu va ajunge – ca mine – un contabil.
Concluzia este ca toate, TOATE institutiile statului au aruncat pe umerii contabilului si a mediului privat TOATA raspunderea.
Vom trece si de asta si ar trebui sa luam pozitie in ceea ce privesc acele raspunderi care nu ar trebui sa fie ale noastre; raspunderea noastra este doar contabilitatea. Finantele vor mai mult? Sa-si angajeze oameni care sa vina pe teren si sa isi ia datele. Sa gaseasca solutia. Ei latifundariarii!
Vom disparea ca profesie?! Stiu! Dar am bucuria ca si latinfundiarii vor disparea. Va disparea CECCAR si CCF. Tare as vrea sa le vad mutrele!
Sunteti in “neconcordanta” cu ce se discuta, acum, perioada in care sunt spre finalizare adunarile generale anuale ale membrilor. Sunt convins ca stiti, ati auzit, participat, la asemenea evenimente, cu materiale care contin numai realizari in procente, laude, aplecari in fata destul de dese la adresa conducerilor teriotoariale si/sau centrale. O analiza reala a acestor rapoarte prezentate membrilor participanti, cati mai participa fizic si/sau on line, constatarea recenta fiind dezastroasa – prima prezentare de prezenta fiind de sub 7%, fara sanse de indreptare, scoate la lumina dezastrul din cadrul organismelor profesionale. Ma opresc aici. Sunt de acord, in totalitate, cu ultima teza din comentariul dumneavoastra. Va multumesc pentru spatiul acordat!
Inseamna ca intrevedeati ceva. In data de 28.03.2024 s-a pus in transparenta pe site-ul Ministerului Finantelor un proiect de hotarare pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.520/2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care prevede, printre altele, majorarea cu un număr de 220 posturi pentru activitatea de antifraudă fiscală, în vederea implementării unui sistem dedicat pentru urmărirea trasabilității transporturilor susceptibile de evaziune fiscală pentru diminuarea unor manifestări/fenomene infracționale de contrabandă și fraudă fiscală, cât și pentru consolidarea disciplinei financiare și fiscale și creșterea conformării voluntare în cazul transporturilor rutiere de bunuri.
Si eu am un caz (destul de simplu) cu 2 societati, unul cu impozit profit, celalalt micro, la ambele acelasi asociat unic. Am cerut un punct de vedere in scris de la ANAF pentru statutul (se trece sau nu de la micro la imp pe profit) firmei cu impozit pe venit micro, la care am primit raspuns in 22.01.2024. Raspunsul lor: “….va informam ca a fost solicitat un aviz asupra punctului nostru de vedere din partea DGRFP Brasov, in conformitate cu prevederile Procedurii de indrumare (…….), urmand ca acesta sa va fie comunicat ulterior.” De atunci, bate vantul, practic nu stiu ce impozit sa calculez in aprilie pentru primul trimestru. Sper doar sa primesc un raspuns oficial de la ei.
În grabă nu.
Asociații care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la mai multe persoane juridice române care îndeplinesc condițiile pentru sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie, o singură persoană juridică română care aplică impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
Persoanele juridice române care nu au fost stabilite de către asociați/acționari, până la termenul de 31 martie, intră sub incidența prevederilor titlului II-Impozit pe profit din Codul Fiscal . Pentru firmele care au stabilite să treacă la impozit pe profit este simplu , depun d 700 cu trecere de la micro la profit. Dar pentru firma care rămâne micro cum procedez? Am depus d 700 cu bifa la impozit micro potrivit art 47 ,alin 1 si recipisa este cu erori, deci nu se poate depune. Atunci cum o “stabilesc”? Rămâne “nestabilită” și va fi trecută la impozitul pe profit de către ANAF?
De ce ați depune o declarație de modificare a vectorului fiscal dacă acesta…nu se modifică?!
Daca am “comis-o” in sensul ca un asociat cu 50% la doua firme a ales una sa treaca la profit la 01.01.2024 si eu, la date diferite, le-am trecut pe amandoua mai pot face ceva? Nu cred ca exista rectificativa la D700 in acest sens, nu?
Nu se poate din ce știu eu.
Va salut. Intrebare: O microintreprindere cu un singur salariat (cu norma intreaga bineinteles) decide sa isi suspende activitatea prin Registrul Comertului incepand cu 10 aprilie 2024. Pentru urmatorii 3 ani (pana pe 9 aprilie 2027). Pe 31 martie 2024 inchide contractul de munca al salariatului si pe 10 aprilie 2024 isi suspenda (deci) activitatea. Pe 10 aprilie 2027, la reactivare, va mai fi microintreprindere? Daca DA, in ce conditii? Multumesc frumos.
Da, dacă la reactivare îndeplinește condițiile de la art.47 alin. 1 literele d,h și i – condiții ce trebuie îndeplinite fix la acea dată, iar dacă le îndeplinește pe acelea va fi obligată ca în maxim 30 de zile de la reactivare să respecte și condiția de la art.47 alin.1 litera g.
In legatura cu aplicarea sistemului de impozitare a microintreprinderilor de la 01.01.2024 pe situatia de fapt la 31.12.2023 exista inca destule neclaritati. Din acest motiv, stiti si dumneavoastra, sunt convins, MF/ANAF a venit cu un Comunicat de presa din 27.03.2024, ca regimul derogatoriu a unor conditii de fapt la 31.12.2023 – OUG Nr.115/2023 sa fie decalat de la 31 martie 2024 la 15 aprilie 2024.
Buna ziua! Daca imi puteti da un sfat, va rog! Am urmatoarea situatie:
1. Persoana Fizica A detine doua firme:
– SC X SRL – 100% din capitalul social, cu o cifra de afaceri la 31.12.2023 de 158.500 euro, este microintreprindere.
– SC Y SRL – 100% capital social, este impozit profit, incepand cu 01.10.2023 ptr ca a depasit Cifra de Afaceri, care la 31.12.2023 este de 588.990 euro.
2. Persoana Fizica B, sotia lui A, detine SC Z SRL, 100% din capital social, este impozit profit incepand cu 01.01.2023, Cifra de afaceri la 31.12.2023 – 44.200 euro.
Daca cumulez cifrele de afaceri, rezulta ca si firma “X” va trece la profit. Este corect?
Da, este corect.