Început de an.2022.

Ca în fiecare început de an, odată cu primele zile din 2022, vă doresc și eu un an mai bun ca cel care tocmai a trecut și, sper eu, cu mai puține modificări legislative și fără probleme de sănătate. Anul 2020 a fost unul plin de provocări nu doar din punct de vedere al sănătății, dar și din punct de vedere legislativ, modificările impuse de problemele generate de restricțiile din perioada aceasta fiind foarte multe și cu o succesiune extrem de rapidă, iar anul 2021 nu s-a dezmințit nici el. Și în 2021 am avut parte de modificări legislative, de bâlbe legislative, de birocrație. Nu se poate spune că am avansat foarte mult. Unele din ele anunțate și aplicate mai stângaci la început, cu bâlbâieli, cu sincope, dar una peste alta puse la punct din mers sau corectate ori în curs de corectare.

A fost un an ce a adus, pe finalul său, aproape ca de obicei aș putea spune, modificări ale codul fiscal și nu numai, a fost un an ce a crescut gradul de interacțiune on-line a statului cu contribuabilii, mai ales la ANAF, dar la fel ca anul trecut, un progres cu pași mici. E loc de mai bine aici. De mult mai bine. Se pot reduce o grămadă de hârtii aiurea, se pot elimina o căruță de proceduri birocratice, dar aparent nu a sosit momentul acela.

Declarațiile oficiale sunt aceleași: că se dorește mărirea gradului de informatizare al ANAF și de reducere al declarațiilor fiscale. S-a introdus e-factura. Dar nu obligatoriu momentan și cu sincope mari. Inițial a pornit cu probleme, unele din ele rezolvându-se. Și acum mai sunt probleme la e-factura. Momentan aplicarea se face opțional și doar pe relația B2G. Să vedem ce aduce nou 2022. Pentru că pentru anumite produse (eu pariez pe legume și fructe, lemn, alcool, carburanți – deși aici sunt puțin în dubiu), considerate produse cu risc fiscal, se va utiliza e-factura din aprilie 2022 opțional, iar de la 1 iulie 2022 obligatoriu.

Cum până acolo mai este, eu zic să avem răbdare și să așteptăm publicarea în monitorul oficial a ordinelor de aplicare.

Tot în 2022 încep marii contribuabili aplicarea SAF-T. Care, în opinia mea, este umflat puternic de către firmele mari de audit forma lui fiind în acest moment una care excede partea fiscală și nu mă convinge că va duce în mod real la o creștere a gradului de colectare. Modul lui de reglementare și implementare nu doar că este unul extrem de complex, dar nu se poate implementa, în aceasta formă, în situații des întâlnite mai ales la contribuabili mici și mijlocii.

Provocarea va fi repornirea economiei pentru că, aparent, bani sunt în piață. Pare că a fost repornită doar pe hârtie. Inflația e aici, e elefantul din cameră, iar unii se fac că nu-l văd și nu-l aud chiar dacă începe să le tropăie pe masă.

Dar de ajuns cu astea și să revedem împreună datele despre începutul de an așa cum suntem obișnuiți noi, contabilii.

Înregistrarea vectorului fiscal

Când noul formular va intra în vigoare, prin acesta se va putea declara:

– înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cu excepția cazului în care contribuabilii își modifică domiciliul sau sediul social care reprezintă și domiciliu fiscal, precum și cu excepția contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente, care nominalizează, ulterior înregistrării fiscale, un alt sediu permanent desemnat;

– înregistrarea în vectorul fiscal a unor noi categorii de obligații fiscale sau modificarea categoriilor de obligații fiscale declarative înscrise inițial în vectorul fiscal;

– modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit;

– exercitarea opțiunii de modificare a anului fiscal;

– declararea sediilor secundare care nu au obligația înregistrării fiscale;

– înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care solicită, ulterior înregistrării fiscale, înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

– efectuarea de mențiuni referitoare la vectorul fiscal privind TVA, ulterior înregistrării în scopuri de TVA;

– exercitarea opțiunii privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Codul fiscal, cu privire la locul prestării către persoane neimpozabile a serviciilor de telecomunicații, radiodifuziune și televiziune sau a serviciilor furnizate pe cale electronică;

– efectuarea de mențiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală și care efectuează o achiziție intracomunitară de bunuri taxabilă în România;

– efectuarea de mențiuni privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent;

– efectuarea de mențiuni privind aplicarea/încetarea aplicării sistemului TVA la încasare.

În esență va fi un formular care preia funcțiile formularelor 010, 013, 015, 016, 020, 030, 040 și 070, 092, precum și a notificării legate de TVA la încasare 097.

Cursul EUR la 31 decembrie 2021 a fost 4.9481 lei/EUR.

Acesta este cursul:
– la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele anului
– cursul ce se va utiliza pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau de impozit pe profit în anul 2022.
– cursul pentru stabilirea perioadei fiscale la lună sau la trimestru este cursul stabilit pentru data de 31/12 adică 4,9486 lei/EUR în acest an – 494,860 lei fiind plafonul

Pentru persoane fizice cursul la care se calculează echivalentul în lei al plafonului de 100,000 EUR în funcție de care cei care au venituri din activități independente trec la sistem real de la normă de venit sau dimpotrivă de la sistem real la impunerea la normă de venit, este cursul mediu anual stabilit de BNR. Acesta a fost, stabilit de BNR la 4,9204 lei/EUR așadar plafonul pentru trecere la sistem real sau revenire la impunere la normă de venit este 492.004 lei.

Și în acest an declarațiile fiscale depuse de către persoane juridice și fizice se vor depune doar on-line. Teoretic și anul trecut a fost la fel, dar când a venit vorba despre declarația unică s-a revenit asupra deciziei de depunere a acesteia exclusiv on-line dându-se, persoanelor fizice, posibilitatea de a o depune și în format fizic, listată, la ghișeele ANAF.

Persoanele fizice pot depune declarații și fără a deține certificat fiscal valabil, direct pe siteul ANAF.

Dacă la 31/12/2021 veți avea o cifră de afaceri, din punct de vedere al TVA, de până la 494.860 lei și nu ați efectuat nici o achiziție intracomunitară de bunuri în anul 2021, atunci perioada fiscală pentru TVA va fi trimestrul în 2022. Dacă depuneați decont de TVA trimestrial veți depune în continuare la fel, altfel, dacă depuneați lunar, va trebui să depuneți 700, pentru actualizarea vectorului fiscal.

Nu uitați de formularul 094. Acesta se va depune de către toți cei care sunt înregistrați în scopuri de TVA în România, depun decont trimestrial, au cifră de afaceri pentru TVA de până la 100.000 EUR și nu au realizat AIC de bunuri în anul încheiat. Nu mă satur să repet: un formular mai inutil nu am văzut – fiscul nu are o evidență clară a acestuia, nu poate să spună dacă a fost depus sau nu de către o firmă și pur și simplu nu înțeleg, sincer, de ce îl mai cer! Pur și simplu nu pricep.

Atenție! Când vine vorba de TVA, cifra de afaceri nu este cea contabilă, deși sunt cazuri în care cele două coincid. E vorba de cifra de afaceri de la art.310 CF (în noul cod fiscal).

Începând cu 2018 s-a modificat plafonul de înregistrare în scopuri de TVA de la 220.000 lei la 300.000 lei pentru că România a obținut o derogare în acest sens de la UE.

Țineți minte discuțiile despre cote de TVA de genul 18% sau chiar 16%? Nu? Atunci e bine. Înseamnă că nu credeți în povești. Că doar așa ceva s-au putut numi acele discuții.

A apărut în schimb cota de 5% la livrarea de lemn de foc, începând cu data de 1 decembrie 2021, fiind nevoie de două legi(!?), pentru a se implementa această modificare de cod fiscal.

Iar începând cu 1 ianuarie 2022, pentru perioada noiembrie – martie a fiecărui an, livrarea de energie termină către anumite categorii de persoane (populație, unități sanitare, școli și altele de acest gen) se va face cu 5% la rândul său.

Plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor va fi începând cu data de 1 ianuarie 2022 1.000.000 EUR, adică 4.948.100 lei. Plafonul este dat de baza de calcul pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Cum îl calculați? Foarte pe scurt cam așa:

Adunați veniturile anuale înregistrate în 701,702,…708, scădeți reducerile înregistrate în 709, adăugați reducerile primite din 609, adăugați veniturile din 754, 758 (mai puțin cele din 758 ce reprezintă subvenții, restituiri sau anulări de dobânzi și/sau penalități de întârziere care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau despăgubiri de la societățile de asigurare/reasigurare pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii), adăugați 761,762,763,764, 766, 767 și 768 (mai puțin sumele din 768 prin care ați înregistrat diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel inițial) și adăugați numai diferența favorabilă dintre 765 și 665, respectiv 768 și 668 (pentru diferențe de curs aferente creanțelor în lei decontate la un curs valutar diferit de cel inițial). Așa obțineți baza de calcul, plafonul pentru încadrarea ca plătitori de impozit pe venit.

Nu se vor cuprinde dividendele primite de la o persoană juridică română în baza de impozitare pentru acest impozit.

Așadar:

– dacă în anul 2021 ați fost plătitor de impozit pe profit și în evidența dumneavoastră contabilă sumele ce compun plafonul descris mai sus, la data de 31/12/2021 sunt mai mici de 4.948.100 și dacă nici nu vă încadrați la excepțiile prevăzute de codul fiscal, veți trece, de la 1 ianuarie 2022, la impozit pe venit microîntreprinderi.

– dacă în anul 2021 ați fost plătitor de impozit pe venit microîntreprinderi sau deveniți plătitor de impozit pe venit microîntreprinderi în anul 2022 atunci în cazul în care în cursul anului 2022 veți depăși acest plafon în valoare de 4.948.100 lei, veți trece la impozit pe profit începând cu data de 1 a primei luni din trimestrul în care depășiți plafonul acesta.

În 2021, pe final de an, a existat un proiect de ordonanță care reducea plafonul acesta la echivalentul a 500,000 EUR, dar s-a renunțat la proiect plafonul rămânând neschimbat momentan, ordonanța (OUG 130/2021) apărând publicată în monitorul oficial fără această reglementare.

Dar să nu e îmbătăm cu apă rece. Regimul de impunere a microîntreprinderilor va avea modificări. Posibil ca acestea să se reglementeze în 2022 cu aplicare din viitor. Dar e de preferat ca modificările să fie cunoscute cu mult timp înainte nu cu 10 zile înainte de aplicarea lor sau cu o zi înainte de aplicarea lor.

În cazul în care cifra de afaceri contabilă este mai mică de același plafon de 1.000.000 EUR echivalent în lei – 4.948.100 lei, la data de 31/12/2021, atunci, la 30 iunie 2022, nu veți avea obligația de a întocmi și depune raportare semestrială. Atenție! Aici e vorba despre cifra de afaceri nu de plafonul pentru microîntreprinderi.

Motivul este că în 2021 a existat o modificare a legii contabilității ce modifica plafonul de la 220.000 lei la 1.000.000 EUR.

Dacă cifra de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 4.500.000 lei și în 2022 veți putea opta pentru intrarea sau ieșirea din sistemul de TVA la încasare. Când vine vorba de cifra de afaceri pentru acest plafon, pentru calculul acestei cifre se iau în considerare operațiunile din decontul de TVA, inclusiv rândurile de regularizări, de la partea de TVA colectat – mai puțin rândurile specifice achizițiilor intracomunitare. Plafonul a fost majorat de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei, în decembrie 2020, prin legea 296/2020 și se aplică de la data de 1 ianuarie 2021.

Iar dacă această cifră de afaceri din punct de vedere al TVA este mai mică de 300.000 lei veți putea ieși de la TVA. Dar în această situație nu trebuie să uitați de ajustările necesare la TVA. Atenție la ajustări. Prin OUG 84/2016 s-a schimbat modul de calcul al ajustării TVA în unele situații.

Începând cu 2017 dacă sunteți înregistrat în scopuri de TVA nu mai este necesară înscrierea în ROI pentru a efectua achiziții intracomunitare de bunuri sau pentru a efectua/primi servicii pentru care anterior era necesară înregistrarea.

Dacă sunteți neînregistrat în scopuri de TVA în România și doriți sau sunteți obligați să vă înregistrați pentru AIC, va fi suficient să obțineți codul de TVA special (conform art.317 CF) fără a solicita și înscrierea în ROI.

Scriu, în mod repetat asta de câțiva ani, pentru că este incredibil faptul că încă mai sunt oameni care nu știu că acel ROI nu mai există.

Începând cu anul 2017 nu se mai depun, temporar, D392 sau 393. Depunerea acestora este suspendată până în 2022 inclusiv. Inițial a fost suspendată depunerea până la data de 31 decembrie 2020, dar în primele zile din 2020 s-a prelungit această suspendare, până la finele lui 2022.

Să sperăm că, într-un final, se va renunța la ele.

Începând cu ianuarie 2021 tranzacțiile cu entități din Marea Britanie urmează regula tranzacțiilor extracomunitare, d.p.d.v. al TVA.

Vedeți precizări din partea Comisiei Europene, referitoare la regimul TVA, pentru bunuri aici și pentru servicii aici.

Tot din ianuarie 2021 pentru Irlanda codul de TVA va fi precedat de sufixul XI.

În 2021 plafonul pentru vânzări la distanță a fost stabilit la un cuantum de 10,000 EUR (46,337 lei) indiferent de statul în care se efectuează aceste livrări. De asemenea a fost introdus un tratament TVA distinct pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe de bunurile, cu excepția celor care fac obiectul accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro.

S-a modificat formularul 398 pentru cei care trebuie să declare aceste livrări la distanță.

Pe site-ul ANAF există secțiunea One Stop Shop (anaf.ro) unde găsiți toate detaliile necesare.

Explicații despre vânzările la distanță, ceva mai detaliate, găsiți în acest comunicat ANAF.

În SAGA livrările de bunuri la distanță se vor opera în ecranul de ieșiri în valută pe tip X, iar în cazul în care programul va detecta astfel de ieșiri va permite generarea D398 și a jurnalului OSS.

Impozitul pe dividendele distribuie și plătite începând cu 1 ianuarie va fi tot 5% și în 2022, deocamdată.

Legat de CASS pentru veniturile din dividende:

Dacă în anul 2022 veți avea venituri cumulate din dividende plătite, dobânzi bancare, plasamente financiare, activități independente – în sumă mai mare de echivalentul a 12 salarii minime – adică 30600 lei, atunci, ca persoană (nu firma, nu plătitorul de dividende, dobânzi sau mai știu eu cine) – ca persoană ce a beneficiat de acele venituri aveți obligația de a depune la fisc declarația unică și veți achita CASS de 10% din plafonul de 30600 lei. Adică veți achita 3060 lei cu titlu de CASS până cel târziu în 25 mai 2023.

Până la 25 mai 2022 aveți obligația de a plăti CASS pentru dividendele ridicate (încasate efectiv) în 2021, dacă valoarea lor în 2021 a depășit plafonul de 27600 lei.

D100 o veți depune până pe 25 ianuarie pentru decembrie sau trimestrul 4 al anului 2021, numai dacă aveți de declarat altceva decât impozit pe profit. În niciun caz nu declarați impozit pe profit în D100 acum. Vă va da eroare în recipisa generată de ANAF.

Este necesar ca D100 să se modifice în 2022. Va fi necesar un ordin care să reglementeze cum se va proceda pentru cazurile în care depunerea și plata se va face până la 25 iunie 2022 pentru trimestrul IV și nu până la data de 25 ianuarie. Derogarea apare prin OUG 153/2020 în cazul celor care, la 2020, aveau capitaluri proprii pozitive în bilanțul de la 31/12/2020. Și la impozit pe profit este la fel.

Plătitorii de impozit pe profit vor depune D101 pentru acest impozit până la 25 februarie în cazul ONG-urilor, celor ce obțin venituri majoritare din cultivarea cerealelor și/sau plantelor tehnice și până la 25 martie cel târziu de către ceilalți.

Dacă sunteți ONG, modul de calcul al impozitului pe profit îl găsiți aici. Atenție! Declararea impozitului pe profit este obligatorie pentru aceste entități. Ele nu sunt scutite, ca entități, de acest impozit, ci doar unele din veniturile obținute de aceste entități sunt scutite.

Termenele de declarare și plată au derogare în cazul celor cu capitaluri pozitive la 31/12/2020 – conform OUG 153/2020 – până la 25 iunie. Derogarea se aplică și pentru plătitori de impozit pe profit și pentru cei cu micro sau impozit specific.

Mai am o remarcă legată de declararea de către asociațiile non-profit a impozitului pe profit, de fapt, mai corect spus, e legată de depunerea D101 – această declarație se va depune de către toate asociațiile non-profit, indiferent de modul de ținere a contabilității – în partidă simplă sau dublă. Deci vor depune și asociațiile de proprietari care obțin venituri din exploatarea părților comune, de exemplu, ce conduc evidența în partidă simplă, dar și ONG-urile ce conduc evidență în partidă dublă.

În D101 veniturile aferente activității non-profit se înscriu la venituri neimpozabile, iar cheltuielile aferente se înscriu la cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Legat de ONG-uri – începând cu 2018 avem reglementări contabile OMFP 3103/2017 ce înlocuiește OMPF 1969/2007, reglementări noi, aplicabile de la 01/01/2018. Acestea se vor modifica, introducându-se din 2022 niște conturi noi. În planul de conturi general, cuprins la pct. 344, se introduc conturile 6051 „Cheltuieli privind consumul de energie” și 6052 „Cheltuieli privind consumul de apă” , 6461 „Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă corespunzătoare salariaților” și 6462 „Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă corespunzătoare altor persoane, decât salariații”. Adică se vor defalca două tipuri de cheltuieli.

Dacă ați efectuat sponsorizări deductibile din impozitul pe profit/impozitul pe venitul microîntreprinderilor, în anul 2021, către entități înscrise în registrul ANAF special înființat, atunci veți avea obligația depunerii D107 astfel:

– până la 25 februarie sau 25 martie (25 iunie), după caz, pentru plătitori de impozit pe profit. Adică la același termen cu depunerea D101.
– până la 25 ianuarie (25 iunie) pentru plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderilor

Sponsorizări deductibile se pot efectua și către entități care nu au obligația înregistrării în acel registru: de exemplu școli sau spitale.

Din 2022 se vor schimba puțin regulile de deducere relativ la sumele reportate. La final de an codul fiscal a fost completat prin Legea 322/2021 care completează art.42 și art.56 din codul fiscal. Într-un articol viitor voi detalia puțin aceste modificări.

Atenție – dacă aveți achiziționate case de marcat ce au fost puse în funcțiune și a căror valoare se deduce din impozitul pe profit sau din impozitul pe venitul microîntreprinderilor, dacă acestea sunt încadrate ca fiind mijloace fixe, amortizarea lor va fi considerată amortizare contabilă nu fiscală devenind o cheltuială nedeductibilă fiscal în cazul plătitorilor de impozit pe profit.

Va apărea tot ca o cheltuială nedeductibilă – cheltuiala efectuată din tranzacții cu o persoană situată într-un stat care, la data înregistrării cheltuielilor, este inclus în Anexa I din Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și numai în situația în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții care nu au un scop economic.

În 2021 pe una din anexe era Turcia și apariția acestei țări a generat o grămadă de probleme, ulterior Turcia fiind exclusă de acolo prin modificarea codului fiscal.

D101 urmează să fie introdusă în formatul nou în program în perioada următoare dacă se va modifica și se va modifica.

Legat de 101 – sumele noi ce se deduc din impozit – sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului. Așadar aveți grijă la acel calcul.

Începând cu acest an, 2022, capitalurile pozitive din situațiile financiare se reflectă și în bonificații la impozite – la impozitul pe profit și impozitul pe venitul microîntreprinderilor, bonificații acordate cu respectarea unor condiții.

Detalii despre aceste reduceri găsiți în articolul postat pe blog în 2020. De asemenea vor aduce și o prorogare a termenului de declarare și plată a impozitului pe profit ori a celui pentru microîntreprinderi.

În 2021 a mai existat posibilitatea decontării șomajului tehnic, dar numai până la 31/12/2021 – OUG 111/2021. Dar dacă mă întrebați pe mine această ordonanță era prost concepută, cu multe neclarități și cu multe probleme. Foarte prost reglementată. Pentru 2022, momentan nu există nimic, dar dacă pandemia va continua în valuri e posibil ca perioade din 2022 să genereze perioade de șomaj tehnic sau reducere a timpului de muncă.

La fel ca în 2021, indemnizațiile primite de PFA în baza OUG 111/2021 se vor înscrie în declarația unică.

Bilanțul este momentan în fază de proiect. Probabil va apărea în forma lui finală pe la finele lui ianuarie, începutul lui februarie. Dacă încă nu aveți scaner, ar fi recomandat să vă achiziționați de pe acum, pentru că se menține obligația scanării documentelor anexă la acesta. Nu uitați să verificați recipisa rezultată după depunerea bilanțului, indiferent că e depunere on-line sau la ghișeu, pentru a evita orice surprize neplăcute legate de o eventuală nevalidare a acestuia din varii motive.

Mă distrează proiectul de ordin. Știați că situațiile financiare pot fi trimise și prin poștă? Sau depuse listate la registratură? Având atașat suport magnetic cu fișierele ce conțin forma lor electronică. Adică toate declarațiile fiscale se depun obligatoriu on-line, dar bilanțul nu.

ATENȚIE! La bilanț în acea arhivă zip (după caz: declarația administratorului, hotărârea AGA de aprobare a profitului, propunere de repartizare a profitului ori de acoperire a pierderii, note explicative, cash-flow, etc.) se va anexa și prima pagină a bilanțului după ce o listați, semnați și apoi o scanați.

NU se cere și nu se anexează balanță de verificare. Nu s-a solicitat așa ceva niciodată de când se depun on-line, dar cu toate acestea sunt foarte mulți cei care încă întreabă dacă se anexează sau nu acest document. NU, nu se anexează!

Sfaturile legate de raportarea semestrială, postate aici sunt valabile și pentru bilanțul anual.

Nu uitați: dacă depuneți mai multe seturi de situații financiare riscați o amendă contravențională, de aceea atenție la completarea lor și la ceea ce depuneți.

Corecția situațiilor financiare deja depuse se poate face în anumite cazuri și condiții explicate prin OMFP 450/2016, modificat și completat prin OMFP 543/2017, OMFP 894/2017 și prin OMFP 995/2017, dar în nici un caz nu se poate face corecția lor dacă este vorba de corecții contabile.

Termenul de depunere – 30 mai 2022. Dacă nu ați avut activitate de la înființare și până la 31/12/2021, depuneți declarația de inactivitate până la data de 01 martie 2022 inclusiv. Declarația de inactivitate e tot una ce se completează și se depune on-line. ONG depun bilanț în termen de 120 zile de la terminarea exercițiului financiar adică până la 02 mai 2022 (normal cele 120 zile se împlinesc la 30 aprilie 2022, dar cum această zi e zi liberă termenul este prima zi lucrătoare ulterioară acesteia).

Atenție! Pentru unele cazuri există și obligația auditării situațiilor financiare. Vedeți criteriile din ordin.

Dacă societatea comercială are ca acționar majoritar statul trebuie să depună situații financiare similar entităților mari indiferent în ce criteriu de mărime s-ar încadra și să le și auditeze indiferent de criteriile de mărime aplicabile lor.

Ca o remarcă legat de bilanț: am văzut multe adrese de la ANAF legate de corelații la bilanț, unele aberante de-a dreptul. Spre exemplu deși formularul 30 nu solicita înscrierea la datorii a creditelor pe termen mediu/lung sau a celor pe termen scurt, dar în formularul 10 se înscriu – iar ANAF întreabă de ce nu există corelații între ele. Sper să dispară aceste aberații în 2022. Sper degeaba se pare.

Dacă anul trecut aveam un mail care cerea bilanț pentru 2020 încă din noiembrie, anul acesta nu avem așa ceva. Cel mai probabil primele mailuri legate de bilanț vor apărea la început de ianuarie.

Declarația privind beneficiarii reali NU se va mai depune de către toate societățile private în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare decât în cazul în care au în structura acționariatului entități înmatriculate/înregistrate și/sau care au sediul fiscal în jurisdicții necooperante din punct de vedere fiscal și/sau în jurisdicții cu grad înalt de risc de spălare a banilor și/sau de finanțare a terorismului și/sau în jurisdicții aflate sub monitorizarea organismelor internaționale relevante, pentru risc de spălare a banilor/finanțare a terorismului.

Motivul este apariția legii 315/2021 care modifică modificarea modificării anterioare.

Cine va depune această declarație:

– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat, în momentul înmatriculării sau de oricâte ori apare o modificare în structura acționariatului/administratorilor ori o modificare a datelor acționarilor/asociaților sau administratorilor.

– orice persoană juridică supusă înmatriculării la registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale și societăților deținute integral sau majoritar de stat, care era deja înmatriculată la ONRC la data apariției legii și nu a depus încă această declarație. Dacă ați depus deja o declarație privind beneficiarul real, nu mai aveți nici o obligație legată de aceasta decât în cazul în care apar modificări față de situația inițială.

ATENȚIE: Dacă datele de identificare a asociatului unic/asociaților sau administratorilor/administratorului – prin acestea înțelegându-se numele, prenumele, data nașterii, CNP, seria și numărul actului de identitate, cetățenia, domiciliul sau reședința – se modifică în cursul anului, atunci trebuie să depuneți declarația în termen de 15 zile de la data la care această modificare a intervenit.

Din 2022 contribuabilii mari și ulterior din 2023 cei mijlocii, urmând în 2025 cei mici, vor fi obligați să întocmească și să depună la ANAF fișierul SAF-F.

Eu sper să se modifice și să se vină cu clarificări. Și să se axeze pe taxele datorate statului. Eliminând declarațiile ce se depun acum. Pentru că în forma extrem de detaliată de acum se cer informații care nu au nici o legătură cu taxele datorate.

Tot din 2022, din iulie 2022 mai exact facturile emise de furnizori de bunuri considerate cu risc fiscal ridicat se vor emite în sistem electronic prin e-Factura, chiar dacă beneficiarii lor nu sunt înscriși în registrul RO-Factura.

Lista produselor se va stabili de către ANAF. Teoretic lista trebuie să apară în primele 3 luni, pentru că de la 1 aprilie, facturarea electronică va fi opțională timp de 3 luni.

În SAGA factura electronică este deja introdusă încă de la operaționalizarea registrului RO-Factura.

Factura electronică se poate utiliza, momentan, doar în relația B2G. Să vedem ce ne rezervă 2022. După ce se va pune la punct ea va deveni obligatorie. Iar aici problema nu este la firme care au deja la dispoziție sisteme care să le permită emiterea facturii în acest format. Problema este pe partea de instituții publice care nu au toate softul necesar preluării lor automate.

La persoane juridice impozitul pe clădiri se va determina prin aplicarea unei cote de 5% asupra valorii impozabile a acesteia dacă valoarea ei nu a fost actualizată o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. În situația depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referință acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

Impozitul pe venit aplicat asupra diverselor venituri realizate de persoanele fizice este de 10%, dar doar acela.

De la 1 ianuarie 2021 sunt venituri neimpozabile și aceste sume:

Sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă pentru susținerea cheltuielilor cu utilitățile la locul în care angajații își desfășoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date, și achiziția mobilierului și a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă. Sumele vor fi acordate fără necesitatea de prezentare a documentelor justificative.

Sumele decontate de angajator angajaților pentru acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.

Bonurile – tichetele cadou – acordate pentru protocol, reclamă și promovare, vor dispărea din 2022 și nu vor mai fi considerate venituri din alte surse.

Dacă sunteți PFA și dacă venitul impozabil estimat în 2022 raportat la numărul de luni ale anului, este cel puțin egal cu echivalentul a 12 salarii minime (un salariu minim, adică 2550 lei/lună) – 12 x 2550 lei = 30600 lei, aveți obligația plății în 2022 atât a CAS cât și a CASS.

Dacă venitul realizat este sub plafonul de 12 salarii minime și nu ați optat pentru plata contribuțiilor atunci la depunerea declarației unice în 2023 veți rectifica contribuțiile sociale, dar dacă ați estimat venituri sub plafonul de 12 salarii minime și ați optat pentru plata contribuției, atunci acele contribuții rămân bune plătite.

Salariul minim va fi 2550 lei în 2022, iar salariul mediu anual va fi de 6039 lei conform legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2022.

Veți fi obligați la plata CAS și CASS la o bază de calcul lunară minimă echivalentă cu salariul minim.

Cotele de impunere vor fi 25% pentru CAS și 10% pentru CASS. Așadar veți datora lunar 638 lei CAS și 255 lei CASS asta însemnând 893 lei/lună contribuții sociale, deci 10716 lei/an.

Dacă doriți puteți opta să plătiți CAS și la o sumă mai mare de 2550 lei/lună.

Dacă venitul estimat pentru 2022, raportat la numărul de luni de activitate, este mai mic de 2550 lei lunar, nu datorați nici CAS și nici CASS, dar totuși, dacă doriți, veți putea opta pentru plata acestor contribuții sociale.

Nu va mai exista regularizare la CAS. Începând cu 2018 suma datorată e sumă finală.

Începând cu 2021, Legea 296/2020 a modificat și termenul de depunere și plată a sumelor din declarația unică, acesta fiind 25 mai în loc de 15 martie. Termenul de 15 martie ca termen de depunere era un termen extrem de scurt și practica a dovedit că nu se poate respecta, anual existând prorogări ale acestui termen.

Nu uitați că data de 25 mai 2022 este data până la care aveți obligația de a achita integral sumele stabilite prin declarația unică depusă pentru estimatul lui 2021, data până la care veți depune declarația unică cu venitul realizat efectiv pe 2021 și estimatul pe 2022.

Dacă ați încasat ca PFA, indemnizații în baza OUG 30/2020 și OUG 92/2020 sau 111/2021, trebuie să aveți în vedere că acestea se vor declara prin declarația unică în 2021. Vor fi declarate sumele lunare ce se vor impune similar unor venituri din salarii obținute în afara funcției de bază cu CAS, CASS și impozit pe venit. Sumele nu vor fi parte a venitului impozabil ca PFA ci se vor taxa separat.

Dacă venitul impozabil realizat în 2021 este mai mare decât echivalentul a 12 salarii minime pe economie, valabil pentru 2021, adică mai mare decât suma de 27600 lei, la regularizarea anului 2021, veți avea obligația plății CAS dacă nu ați optat deja pentru plata acestuia sau dacă nu ați fost obligat la plata CAS urmare faptului că venitul estimat la început de an a fost mai mare sau egal cu acest plafon.

De asemenea, dacă în 2021 suma veniturilor din orice sursă – activități independente, chirii, dobânzi, alte investiții și alte venituri, depășește plafonul de 27600 lei (echivalentul a 12 salarii minime) atunci , pentru 2021 – la regularizarea anuală, aveți și obligația de a plăti CASS aplicat asupra întregului plafon chiar dacă inițial, estimând venituri mai mici ca plafonul, nu ați datorat defel sau ați ales să datorați la echivalentul a șase salarii minime.

Costul caselor de marcat achiziționate și puse în funcțiune în 2021 se va deduce din impozitul datorat în 2021, ceea ce înseamnă că ele sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe venit datorat.

Dacă pentru 2021 ați estimat venituri mai mari decât echivalentul a 12 salarii minime, dar venitul realizat este inferior acestui plafon va fi necesar să rectificați declarația pentru CASS până la 25 mai 2022, dacă nu doriți să achitați CASS la acel plafon.

Rectificarea sumelor de la CAS și CASS se va face pe declarația unică valabilă pentru 2021, nu pe cea care urmează să apară.

Declarația unică pentru regularizarea anului 2021 și declararea estimatului pentru 2022 urmează să apară, ANAF având în acest moment un proiect de modificare și completare a acesteia pentru anumite spețe.

Pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor obținute de persoane fizice:

Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din ziua precedentă celei în care se depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice. Înainte nu exista precizarea legată de ce curs se va utiliza.

De asemenea, în situația în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului.

Anterior se utiliza cursul din ultima zi a fiecărei luni de realizare a venitului.

Cursurile BNR le puteți consulta aici.

Legat de salarii:

Salariul minim brut garantat în plată, pe economie, se va modifica în 2022, la valoarea de 2550 lei (15,239 lei/oră) conform HG 1071/2021. Nu va exista salariu minim diferențiat în funcție de studii – superioare sau nu.

În cazul construcțiilor, angajatorii care se încadrează în categoriile introduse prin OUG 114/2018, salariul minim va fi 3000 lei pentru toți angajații. Obligația de a impune un salariu minim e introdusă direct în codul muncii prin OUG 114/2018. Aceștia vor beneficia de anumite scutiri. Nu vor plăti impozit pe venit din salarii și CASS, iar CAS și CAM vor fi reduse. Am explicat aici mai detaliat despre modificările acestea.

Regulile de trimitere a datelor în registrul de evidență a salariaților, așa cum sunt ele stabilite de HG 905/2017:

– orice încheiere sau încetare de contract de muncă, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară începerii sau cel târziu la data încetării activității, după caz.

– orice modificare a CIM, exceptând cele care privesc modificarea datelor angajatorului, angajatului sau a salariului de bază se trimit în registru cel târziu în ziua anterioară datei de la care apar modificările.

– modificarea datelor angajatorului sau angajatului se trimit în 3 zile de la data la care acestea se modifică.

– modificările de salariu se trimit în termen de 20 de zile lucrătoare de la data la care acesta se modifică

– în cazul funcționarilor publici, transferurile se trimit în registru în termen de 5 zile lucrătoare

– orice detașare în țară sau străinătate se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a detașării sau a celei de încetare a acesteia.

– orice suspendare a CIM, cu excepția suspendării pentru absențe nemotivate, se va trimite în registru cel târziu în ziua anterioară datei de începere a suspendării sau a celei de încetare a acesteia, iar în cazul suspendării pentru absențe nemotivate când trimiterea datelor se va face în 3 zile lucrătoare de la data suspendării.

Așadar majorarea de salariu la salariu minim de 2550 lei se va putea transmite în REVISAL până la data de 31 ianuarie 2022 cel târziu.

Prin OUG 130/2021 despre care am scris la final de an, se modifica și codul muncii, legiuitorul introducând o modificare legiferată evident incomplet și fără a lua în considerare restul prevederilor existente în codul muncii și nici practica în domeniu. Zilele acestea această prevedere s-a clarificat modificându-se prin OUG 142/2021. Prevederea reglementează faptul că o persoană la 24 de luni de la angajare nu mai poate avea salariul minim. Cele 24 de luni se vor calcula începând cu 1 ianuarie 2022. Salariaților angajați deja li se aplică aceleași prevederi.

De exemplu: dacă o societate are un salariat la data de 31/12/2021 și acesta este, la data de 31/12/2023 angajatul aceleași societăți și dacă la acea dată va avea un salariu minim pe economie, de la 1 ianuarie 2024 societatea va fi obligată să negocieze cu salariatul un salariu care să fie mai mare decât minimul pe economie.

La fel, dacă o societate va angaja o persoană începând cu data de 1 iulie 2022, iar persoana respectivă va fi tot salariatul societății și la data de 30 iunie 2024 având la acea dată un salariu minim pe economie, de la 1 iulie 2022 angajatorul va fi obligat să negocieze un nou salariu cu acesta, salariu care să fie mai mare decât minimul pe economie.

Atenție! Să negocieze! Adică nu poate veni angajatorul și. unilateral, prin act adițional sau decizie să decidă o sumă cu care să mărească salariul. De aceea aberațiile acelea cu mărirea un 1 leu sunt niște gesturi de frondă gratuite.

Așadar, momentan, salariații ce au o vechime mai mare de 24 de luni în firmă vor putea avea un salariu minim pe economie și de la 1 ianuarie 2022, dar nu mai mult de 24 de luni ulterior acestei date.

De la 1 ianuarie 2022 crește valoarea cadourilor în bani sau tichete cadou neimpozabile, la suma de 300 lei/persoană/eveniment. Ceea ce depășește valoarea aceasta va fi tratat ca venit din salarii și se va taxa cu tot ce înseamnă contribuții sociale și impozit. Atenție la tichetele cadou sau cele de masă! Acestea se vor elibera exclusiv electronic din 2022.

Nu uitați că, din 2017, zilele de 24 ianuarie și 1 iunie sunt zile libere legale, iar începând cu 2019 și ziua de vineri dinaintea zilei de Paște – zi cunoscută sub numele de Vinerea Mare, codul muncii fiind modificat în acest sens.

Zilele libere legale sunt:

– 1 și 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
– prima și a doua zi de Paști;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima și a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima și a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Vă reamintesc că în aceste zile nu se lucrează. Pot lucra doar cei din unități sanitare sau de alimentație publică. Restul nu pot lucra decât dacă au o activitate care nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității.

Vă reamintesc totodată că pentru cazul în care specificul unității este de așa natură încât e necesar să se lucreze în aceste zile, zilele respective se plătesc salariaților ce au lucrat în acele zile, iar salariații beneficiază în compensație de zile libere plătite și numai dacă din motive bine justificate nu se pot acorda zilele libere li se acordă o compensație de 100% pe lângă plata zilelor respective.

Nu uitați, de asemenea, de programarea concediilor de odihnă și țineți seama că acestea trebuie să aibă cel puțin o perioadă de 10 zile lucrătoare consecutive. Și, nu, declarația salariatului că renunță la a efectua CO, pe lângă faptul că nu este reglementă de nici o lege, este nulă de drept.

D205 are termen de depunere 28 februarie 2022 pentru anul 2021. S-a revenit la data reprezentând termen de depunere, acesta fiind stabilit ca fiind ultima zi din februarie, asta după ce în 2020 termenul a fost ultima zi din ianuarie.

Din 2018, D205, nu mai conține informațiile despre veniturile din salarii. Ci pentru venituri din alte surse – dividende de exemplu sau din vânzarea de deșeuri.

În sfârșit la 30 noiembrie 2021 toate casele de marcat aveau obligația de a fi conectate la ANAF. Iar cele ce se vând de acum trebuie să fie conectate încă de la fiscalizare.

Legat de A4200 declarația ce se trimite acum la ANAF – ea nu se mai trimite la ANAF decât dacă cumva casa de marcat nu poate trimite datele on-line automat. Am descris aici pe blog, cum se generează.

Chiar dacă aparatele de marcat fiscale sunt conectate la ANAF, nu înseamnă că utilizatorii lor pot face exportul fișierelor pe stick/card de memorie. Solicitați firmelor acele exporturi exclusiv în scopuri contabile, nu pentru a genera/trimite A4200.

Asta pentru că e bine să nu uitați că datele generate din case de marcat pot fi importate direct în SAGA.

Am scris la finele lui 2016 despre cei care au comerț cu amănuntul și sunt persoane juridice că dacă au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 EUR sunt obligați să folosească POS-uri.

Între timp a crescut cifra de afaceri la 50.000 EUR în iulie 2018 pentru cei care sunt obligați să utilizeze POS și au fost cuprinși și cei care efectuează comerț cu ridicata ori au activitate de servicii.

Și scriam acolo că e imposibil să dai bani înapoi de la magazin și să emiți bon fiscal pentru asta. Așa că au și modificat lege, tot în iulie 2018, eliminând obligația – imposibil de pus în practică – de a evidenția pe bonul fiscal o astfel de restituire. Drept urmare suma restituită se va evidenția pe chitanța emisă de POS. Eu rămân la părerea mea: restituirea banilor la cererea clienților este destul de greu de pus în practică și este costisitoare pentru firmele mici.

Normele de aplicare a acestei ordonanțe au fost publicate în ianuarie 2018.

Cu toate că obligația de a încasa cu card este din 2018, sunt încă foarte mulți comercianți care nu vor pur și simplu să facă asta.

Impozitul specific. Reglementat printr-o lege plină de ambiguități și de contradicții, despre care am scris aici, se aplică din 2017.

Dacă aveți unul din codurile CAEN CAEN 5510 – "Hoteluri și alte facilități de cazare similare", 5520 – "Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată", 5530 – "Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere", 5590 – "Alte servicii de cazare", 5610 – "Restaurante", 5621 – "Activităţi de alimentație (catering) pentru evenimente", 5629 – "Alte servicii de alimentație n.c.a.", 5630 – "Baruri și alte activități de servire a băuturilor" și sunteți plătitori de impozit pe profit, e foarte posibil să datorați în 2019 impozit specific.

Veți aplica acest impozit și în 2022 numai dacă la 31/12/2021 sunteți plătitor de impozit pe profit sau de impozit specific și nu îndepliniți condițiile de trecere la micro în 2022.

Pentru 2021 există scutire la plata impozitului specific din cauza pandemiei sectoarele în care acesta se aplică fiind unele afectate grav, iar scutirea vine ca o facilitate suplimentară pentru aceste domenii.

Scutirea a fost prelungită succesiv. Ultima modificare prin OUG 19/2021 scutirea era prelungită cu alte 90 de zile. Potrivit art. I din OUG 19/2021, contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități,, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 de zile calculată începând cu data de 1 aprilie 2021. Contribuabilii vor recalcula în mod corespunzător impozitul specific stabilit potrivit Legii nr. 170/2016, aferent anului 2021, prin împărțirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice și înmulțirea valorii rezultate cu numărul de zile obținut prin scăderea din numărul de 365 de zile calendaristice a numărului de zile aferent perioadei de scutire.

De exemplu la 1000 lei impozit specific anual, calculul se va face astfel:

1000 lei / 365 zile x 185 zile =507 lei.

De unde 185 zile? Simplu perioada 1 ianuarie 2021 – 30 iunie 2021 are 181 zile perioadă în care exista scutirea. 365 zile anual – 181 zile de scutire = 185 zile pentru care se datorează impozitul specific.

Taxa pentru exploatări forestiere, exploatarea resurselor naturale, instituită pe termen limitat în 2013 prin OUG 6/2013 rămâne în vigoare, termenul limită de aplicare a ei fiind prelungit prin celebra OUG 114/2018 până la 31/12/2021 și prin la fel de “celebra” ordonanță 130/2021 a fost prelungită până la 31/12/2025.

Deja e hilar. În loc să fim ipocriți și să o prelungim ba pe un an ba pe doi, mai bine constatăm că deja este în vigoare de câțiva ani buni și o instituim permanent. Măcar știm una și bună. Ori renunțăm să o mai prelungim, nu de alta, dar dacă inițial scopul a fost să fie instituită pentru un singur an și apoi au mai fost necesari încă 6-7 ani înseamnă că nu și-a atins scopul, ori o permanentizăm incluzând-o în codul fiscal ori eliminând termenul de aplicare..

Iată cum o taxă instituită, temporar, inițial pentru 1 an, a fost prelungită succesiv, tot “temporar” de mai bine de 8 ani deja. Și e prelungită efectiv pentru minim 12 ani de la aplicare. Nu suntem ipocriți? Suntem!

– VIES

A, da! Sperăm ca anul 2022 să vină și cu surprize plăcute din partea SAGA.

Vă arătam în 2021 o imagine, cea de mai jos, și pot să vă confirm că interfața on-line este deja funcțională testele fiind în continuă derulare.

De asemenea o serie de automatizări/integrări sunt deja implementate. Despre unele deși implementate deja nu am scris pentru că era necesară o testare suplimentară, dar stați pe aproape.

• inceput de an