Propuneri de modificare a codului fiscal. Si nu numai.

Există, în acest moment,(un proiect de ordonanță de urgență) un nou proiect de ordonanță de urgență care, printre altele, va modifica și codul fiscal. Bineînțeles că predictibilitatea fiscală e un moft, bineînțeles că și acest guvern face ceea ce au făcut multe guverne anterioare, adică modificări a codului fiscal prin ordonanță de urgență, publicată de regulă în ultimele zile ale anului (uneori prin 29, 30 decembrie), modificări ce intră în vigoare de la 1 ianuarie.

În acest caz vorbim despre modificări ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

O listă a modificărilor preconizate a fi aduse codului fiscal este mai jos:

1. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Update – azi, 17 decembrie 2021, proiectul a fost modificat și a dispărut din el modificarea plafonului pentru încadrarea ca microîntreprinderi. Să vedem totuși forma finală. Cred că vom avea oricum o propunere de modificare a acestui plafon în cursul anului viitor.

Plafonul pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe venit va fi echivalentul în lei a sumei de 500.000 EUR. Suma în lei se va calcula la cursul de la 31 decembrie 2021.

Cei care în 2021, la 31 decembrie vor avea o bază de calcul a impozitului pe venit, calculată la nivelul întregului an, cuprinsă între 0 și 500.000 EUR, vor rămâne în continuare plătitori de impozit pe venit microîntreprinderi.

Cei care depășesc acest plafon în 2021, adică au peste 500.000 EUR, vor fi obligați să schimbe vectorul fiscal până la data de 31 martie 2022, notificând ANAF despre ieșirea din categoria plătitorilor de impozit pe venit și intrarea în categoria plătitorilor de impozit pe profit.

2. Impozitul pe venit

În cazul veniturilor din salarii, sumele acordate de angajatori salariaților cu următoarele ocazii:

– cadouri oferite angajaților, precum și cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;

– cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;

– cadouri oferite angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie.

vor fi neimpozabile în limita a 300 lei/persoană și ocazie în loc de 150 lei/persoană și ocazie.

Orice alt tichet cadou, de vacanță, de creșă, etc. va fi taxat.

Venitul impozabil din pensii se va calcula prin deducerea sumei de 2000 lei ca până acum, dar și a nou introdusei contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru cei care sunt obligați la plata unei astfel de contribuții.

Alte venituri – se va abroga art. 114 alin.1 litera n – adică sumele reprezentând biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și alin. (4) lit. a) din Codul fiscal nu vor mai fi tratate ca alte venituri.

Declarația 205 – declarația informativă prevăzută la art.132 din codul fiscal – nu se va depune nici de către plătitorii de venituri din pensii, care nu erau exceptați explicit de la depunerea ei, acum fiind incluși și aceștia în categoria celor care nu depun această declarație pentru că oricum declară persoanele prin D112.

3. Contribuții sociale

Sumele reprezentând bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. a) (adică în limita a 300 lei/persoană și ocazie), tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii vor fi asimilate veniturilor din salarii și se vor supune plății contribuțiilor sociale, atât CAS cât și CASS.

Până acum nu erau supuse CAS și CASS decât în anumite cazuri/situații, dar cum au fost multe acțiuni de control pe aceste spețe și cum în practică unii au fost taxați uneori chiar degeaba, acum s-a decis clarificarea legii în sensul că s-a decis clar taxarea a tot ce mișcă.

De altfel textul motivației taxării acestor sume și cu contribuții sociale este edificator:

având în vedere necesitatea revizuirii regimului fiscal aplicabil biletelor de valoare sub forma tichetelor cadou acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor de către angajatori/plătitori, potrivit legii, având în vedere situațiile constatate de organele fiscale de control
…..
ținând seama de faptul că nepromovarea reglementărilor în domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii referitoare la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute sub forma tichetelor cadou ar avea consecințe negative, în sensul că:
a) ar conduce la posibilitatea plății veniturilor salariale sub forma tichetelor cadou având în vedere regimul fiscal actual al exceptării acestora de la plata contribuțiilor sociale obligatorii, generând diminuarea încasărilor la bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale;
b) nu sunt valorificate în sistemele de asigurări sociale veniturile obținute sub forma tichetelor cadou de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ceea ar avea ca efect și diminuarea cuantumului venitului din pensie în cazul persoanelor fizice respective;
c) produce distorsiuni din punct de vedere concurențial pe piața muncii;
d) sunt diminuate veniturile bugetelor de asigurări sociale.

Adică, în traducere liberă, nu vrem să scăpăm 35% taxe sub formă de contribuții sociale, din aceste tichete.

Sunt curios ce vor face firmele ce emit aceste tichete, firme care și acum au pe siturile lor informații de genul – puteți acorda liniștiți aceste tichete că nu este nici o problemă. Probabil vom vedea în următorii ani cum se vor face presiuni și se va găsi iarăși motivare pentru reintroducerea acestor tichete în categoria celor scutite de contribuții sociale.

Eu am o curiozitate pe care nu mi-o satisface nici o autoritate a statului: cum li se recunosc la pensie, veniturile din tichete în baza contribuțiilor sociale impuse de controalele ANAF celor ce au acordat tichete unor terți? Că sunt foarte curios. Că dacă nu li se recunosc e o problemă.

Se clarifică faptul că nu sunt supuse CAS sumele reprezentând dobânzi și actualizarea cu indicele de inflație, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreștii rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept, sau potrivit legii, după caz, acordate în legătură cu salariile, soldele, pensiile sau alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv diferențe ale acestora.

Pensiile care depășesc suma de 4000 lei vor fi supuse CASS pentru partea care depășește suma de 4.000 lei.

Eu mă întreb când va dispărea noțiunea de coasigurat. Care este o aberație. Salariații plătesc CASS, persoanele fără venituri sunt asigurate doar dacă depun declarație unică și plătesc CASS la echivalentul a minim 6 salarii minime pe economie, la fel și PFA/II/IF/Profesii liberale care au venituri impozabile sub plafon, dar totuși sunt persoane care nu plătesc nimic, multe din ele nefiind cazuri sociale în adevăratul sens al cuvântului, dar care beneficiază de aceleași servicii ca cei care plătesc din una sau chiar mai multe surse de venit această contribuție.

Se modifică art.168 alin.7. Dacă până acum sumele reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație erau excluse din baza de impozitare ca contribuției de asigurări sociale de sănătate, acum acestea nu mai sunt excluse. Așadar orice sumă acordată reprezentând salarii/solde sau diferențe de salarii/solde, stabilită prin lege sau în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv sumele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept, precum și în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă și se utilizează cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se rețin la data efectuării plății și se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume. După cum se vede, din textul actual al legii a dispărut mențiunea explicită “cu excepția sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație”.

Deci – pentru astfel de diferențe, dobânzile, actualizările cu indicele de inflație, nu vor fi luate în considerare la taxarea cu CAS, dar vor fi taxate cu CASS.

TVA

Se modifică art.291 legat de cotele de TVA. Pentru cota de 5% există mai multe modificări.

Vă propun să ne jucăm de-a găsește diferența. Prin proiectul de ordonanță se propune modificarea art.291 alin.3 litera c punctul 3 astfel:

“livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare;”

Textul actual este:

“livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare;”

O singură diferență există între cele două, dar să fiu sincer nu văd de ce s-ar justifica să modifici pentru atâta textul.

Se va introduce cota de 5% și pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziționa, începând cu data de 1 ianuarie 2022, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Se va abroga prevederea din Legea 296/2020 legată de valoarea de 140000 EUR ce ar fi urmat să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022 pentru art.291 alin.3 litera c punctul 4 în cazul construcțiilor pentru care se aplică cota de 5% înlocuindu-se cu un interval valoric între 450.000 lei și 700.000 lei.

Și ce este viața fără registrele ANAF. Se va înființa un registru nou la nivelul ANAF pentru aceste achiziții de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care se instituie cotă de 5%, pentru a se putea verifica unicitatea tranzacției supusă acestei cote. Obligația verificării revine notarilor. Până la înființarea acestui registru (“Registrul persoanelor fizice care au achiziționat, începând cu data de 1 ianuarie 2022, locuințe cu cota redusă de TVA de 5%”) persoanele vor da o declarație din care să reiasă că îndeplinesc condițiile necesare taxării cu 5%.

Cota de 5% a TVA se va introduce și pentru livrarea de energie termică în sezonul rece, adică perioada 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a anului următor, destinată următoarelor categorii de consumatori:

1. populație;

2. spitale publice și private, definite conform Legii nr. 95/2006, unități de învățământ publice și private, definite conform Legii educației naționale nr. 1/201;

3. organizații neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum și unitățile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată;

4. furnizori publici și privați de servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.

Prevederea actuală (art.291 alin.3 litera l), introdusă prin Legea 196/2021 ce urma să intre în vigoare de la 13/01/2022 legată de aplicarea cotei de 5% la energia termică destinată populației se va abroga fiind înlocuită de prevederea mai sus menționată.

Legea evaziunii fiscale se va modifica și ea. Astfel Legea 241/2005 va fi modificată prin introducerea unui articol nou 6^1

“Art.6^1 – Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.”

Revine așadar vechea prevedere legată de infracțiunile de evaziune pentru neplata obligațiilor cu reținere la sursă.

Lista completă a impozitelor și contribuțiilor pentru care dacă se face plata în termen de 60 de zile de la scadență, pot aduce în sarcina contribuabilului o infracțiune de evaziune fiscală, este următoarea:

1.Impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română
2.Impozitul pentru veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă
3.Impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală
4.Impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor
5.Impozitul pe veniturile din arendă
6.Impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi
7.Impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social
8.Impozit pe veniturile sub forma de dividende
9.Impozitul pe veniturile din pensii
10.Impozitul pe veniturile din premii și din jocuri de noroc
11.Impozitul pe veniturile din alte surse
12.Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015
13.Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică sau entitate – asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific
14.Impozitul pe veniturile obținute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015
15.Contribuția de asigurări sociale
16.Contribuția de asigurări sociale de sănătate
17.Impozitul cu reținere la sursă pe veniturile obținute din România de nerezidenți sau potrivit convențiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state
18.Impozit datorat pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
19.Contribuția la Fondul pentru mediu

Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare va suferi și ea mai multe modificări.

Toate însă sunt legate de faptul că tichetele pe suport hârtie vor dispărea și se vor emite exclusiv electronic. Ce este cumva haios este faptul că se menține obligația salariaților de a restitui la finele fiecărei luni, precum și la încetarea contractului individual de muncă, valoarea corespunzătoare tichetelor de masă necuvenite. Întrebarea logică este: cum restitui tichete emise exclusiv electronic? Asta au omis să mai reglementeze. Sau cum procedezi dacă salariatul le-a consumat integral, chiar dacă erau necuvenite.

Tichetele cadou nu mai pot fi acordate decât salariaților proprii. Se interzice acordarea de tichete cadou altor categorii de beneficiari. Va dispărea posibilitatea de a acorda tichete cadou pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclamă și publicitate.

Factura electronică sau RO e-Factura va fi obligatoriu de la 1 iulie 2022 pentru anumite categorii de produse.

Cei care comercializează produse considerate cu risc fiscal ridicat ce vor fi stabilite prin ordin al președintelui ANAF către terți persoane juridice, PFA, II, IF, profesii liberale, ONG, etc – adică clienți care le furnizează un cod fiscal vor proceda astfel:

a) în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, pot, opțional, să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura;

b) începând cu data de 1 iulie 2022, furnizorii sunt obligați, să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Codul muncii

Se propune modificarea art.164, prin introducerea a două alineate noi:

1. Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit în condițiile alin.(1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, timp în care salariatul va fi calificat sau nu, acesta va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

2. Prevederile alineatului anterior se aplică și pentru salariatul încadrat cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă cu o durată de peste 24 de luni.

Așadar de la data de 1 ianuarie, dacă salariatul este angajatul firmei de mai mult de 2 ani nu mai poate fi menținut ca salariat cu minim pe economie. Va trebui să aibă un salariu cu ceva mai mare. Legea nu obligă la o sumă anume ci doar să nu mai fie menținut mai mult de 2 ani cu minim pe economie.

• cod fiscal
• Codul muncii
• e-factura